Din cuprinsul articolului
Media vârstei pacienților cu infarct miocardic acut este de 40-45 de ani, nu 70 cum cred mulți români. Dr. Ștefan Busnatu, cardiolog intervenționist, explică mecanismul prin care stresul intens poate rupe plăci de ateroscleroză considerate nesemnificative și poate declanșa un infarct fatal în câteva minute.
Imaginea clasică a pacientului cu infarct este cea a unui bărbat în vârstă, supraponderal, cu multiple boli cronice. Realitatea din gărzile de cardiologie intervențională este cu totul alta.
„Media cazurilor de infarct e undeva la 40-45 de ani”, declară dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni. „Dacă adunăm toate cazurile care apar într-o gardă de STEMI, adică o gardă de infarct, media e 40-45 de ani.”
Cel mai tânăr pacient tratat de dr. Busnatu anul acesta avea doar 21 de ani. A ajuns la urgență în timpul nopții, după ce s-a trezit cu o durere puternică în piept. Factori identificați: fumat și consum excesiv de energizante.
Cum stresul acut declanșează infarctul
Majoritatea oamenilor cred că infarctul apare când colesterolul se depune atât de mult pe vasele coronare încât le blochează complet. Acest scenariu este real, dar caracteristic persoanelor în vârstă înaintată.
La tineri și adulții de vârstă medie, mecanismul este diferit și mult mai dramatic.
„Noi avem o placă de colesterol care îngustează vasul de sânge 10-20%”, explică dr. Busnatu. „Placa asta de colesterol, în condițiile în care noi suntem foarte stresați, ea începe să aibă o suprasolicitare din cauza faptului că vasul pe stres se contractă, se strânge.”
Stresul acut declanșează eliberarea de adrenalină și alte hormoni care determină constricția vaselor de sânge. Aceste contracții repetate și intense destabilizează placa de aterom, care în mod normal ar fi rămas liniștită ani de zile.
„Contracțiile astea care se produc într-o manieră neregulată o destabilizează placa asta de colesterol. Și ea când e destabilizată, ea se rupe.”
Cheagul care ucide în minute
Ruptura plăcii de ateroscleroză declanșează o cascadă fatală. Organismul percepe ruptura ca pe o rană internă și activează mecanismele de coagulare pentru a o „vindeca”.
„Problema e că atunci când se rupe placa de colesterol, organismul percepe că e ca o julitură care s-a întâmplat la piele. Dar nu-și dă seama că e în interior, că e în exterior. Și trebuie să facă cheag, să vindece julitura de unde s-a rupt placa din vas.”
Dacă cheagul format este suficient de mare, blochează complet fluxul sanguin prin artera coronară. Mușchiul cardiac, privat de oxigen, începe să moară în câteva minute.
„Dacă julitura aia, acolo unde s-a rupt placa, e mare și vin celulele să formeze cheag, se face cheagul local. Cheagul ăla de sânge, dacă e foarte mare, îmi fundă ăla vasul și atunci apare infarctul.”
Fumatul transformă stresul în ucigaș
Stresul singur poate declanșa ruptura plăcii, dar fumatul amplifică exponențial consecințele.
„Din cauza faptului că mulți dintre noi fumează, sângele devine vâscos”, explică medicul. „Sângele ăsta vâscos e un factor extrem de important de risc că atunci când se rupe placa de colesterol să se facă cheagul ăla atât de mare încât înfundă vasul.”
La un nefumător, ruptura unei plăci mici poate genera un cheag limitat, pe care organismul îl dizolvă parțial sau care nu blochează complet vasul. La un fumător, sângele gros și predispus la coagulare formează cheaguri masive care înfundă complet artera în minute.
„Plăcile se rup în vasele noastre. Se rup, vin mecanismele reparatorii, se face cheag, dar nu se face atât de mare încât să înfunde efectiv vasul de sânge. Dar dacă noi avem asociat factori de risc care generează vâscozitatea asta crescută a sângelui, atunci când s-a rupt, cu tot terenul vâscos care e pregătit, chiar acolo se face atât de mare încât înfundă vasul.”
Stresul acut vs stresul cronic: ambele ucid, dar diferit
Stresul acut este triggerul evenimentului cardiovascular. Dr. Busnatu îl descrie ca fiind „lovitura sub centură” care destabilizează sistemul cardiovascular fragil.
„De asta spuneam eu că stresul e ca un trigger pentru treaba asta. Când s-a rupt, cu tot terenul vâscos care e pregătit, chiar acolo se face atât de mare încât înfundă vasul și ajunge omul la spital în urgență.”
Stresul cronic, pe de altă parte, pregătește terenul pentru dezastru prin mecanisme diferite:
„Stresul cronic ne schimbă hormonii din corpul nostru. Pe termen lung există practic o descărcare mai importantă de cortizol în organismul nostru. Stresul excesiv se asociază și cu stări de oboseală excesive și practic ajungem în situația în care avem un proces de ăsta de inflamație crescută în organismul nostru.”
Cortizolul cronic afectează metabolismul, promovează depunerea grăsimii abdominale, crește tensiunea arterială și accelerează ateroscleroza. Practic, pregătește vasele pentru momentul fatal al stresului acut.
Scenariile tipice din gărzile de urgență
Dr. Busnatu descrie un pattern recurent în rândul pacienților tineri cu infarct:
„Ajunge omul la spital în urgență spunând că s-a certat cu șeful, s-a certat cu soția, s-a certat cu vecinul și l-a luat gheara în piept. După 30 de minute a sunat la ambulanță că nu se mai liniștea durerea.”
Evenimentul declanșator poate fi:
- Un conflict la locul de muncă
- O dispută familială intensă
- O veste proastă neașteptată
- Un accident sau o situație de panică
- O performanță publică sau un examen important
- Orice situație care generează descărcare masivă de adrenalină
Ironia tragică este că placa de ateroscleroză responsabilă poate fi atât de mică încât pacientul nu ar fi suspicionat niciodată că are o problemă cardiacă. La o coronarografie de rutină, o stenoză de 10-20% este considerată nesemnificativă și nu necesită tratament intervențional.
Cine este la risc maxim
Profilul tipic al pacientului tânăr cu infarct include:
- Vârstă între 35 și 50 de ani
- Fumător activ
- Stres profesional sau personal cronic
- Eventual supraponderal
- Colesterol ușor crescut, dar „nu îngrijorător”
- Tensiune arterială „la limita superioară”
- Stil de viață sedentar
- Alimentație dezechilibrată
Niciunul dintre acești factori, luat individual, nu pare suficient de grav pentru a genera panică. Combinația lor, însă, creează bomba cu ceas care așteaptă doar stresul acut pentru a exploda.
Prevenția: mai mult decât o pastilă
Dr. Busnatu subliniază că prevenția evenimentelor cardiovasculare acute necesită o abordare comprehensivă:
Renunțarea la fumat este prioritară
Fumatul este singurul factor care poate fi eliminat complet și care reduce imediat riscul de formare a cheagurilor masive.
Gestionarea stresului devine esențială
Nu poți evita complet stresul, dar poți învăța să îl gestionezi:
- Tehnici de respirație și relaxare
- Activitate fizică regulată
- Somn suficient și de calitate
- Suport social și profesional
- Eventual, terapie psihologică
Monitorizarea factorilor de risc
Chiar dacă valorile par „la limită”, colesterolul și tensiunea arterială ușor crescute, pe fondul fumatului și stresului, devin periculoase.
Recunoașterea simptomelor
Durerea toracică care nu cedează la repaus, senzația de presiune în piept, durerea iradiată în braț sau maxilar necesită apel imediat la 112.
Mesajul final: Inima reacționează la stres
Infarctul la tineri nu este un accident imprevizibil. Este consecința unui teren pregătit de ani de zile de fumat, stres cronic și factori de risc neglijați, care așteaptă doar momentul declanșator.
„Sunt niște lucruri care sunt banale la prima vedere și nici nu trece prin cap”, reflectează dr. Busnatu. „Dar cred că ar fi foarte important ca cei care urmăresc acest material să dea atenție la toate lucrurile astea pentru că atunci când discutăm de un eveniment acut cardiovascular, azi ești, mâine s-ar putea să nu mai fii.”
Stresul nu poate fi evitat complet în viața modernă. Dar fumatul poate fi eliminat, colesterolul poate fi monitorizat și corectat, iar reacțiile la stres pot fi învățate și îmbunătățite. Aceste măsuri simple pot face diferența dintre o viață lungă și sănătoasă și o tragedie evitabilă la 40 de ani.
