Din cuprinsul articolului
A început al treilea război mondial. În 2024 s-au împlinit 10 ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia lui Putin, prilej cu care istoricii Cosmin Popa, Armand Goșu și Gayana Yüksel (lector în Crimeea, Ucraina) au dezbătut punctele nevralgice ale subiectului într-o conferință organizată la Universitatea „Ovidius” din Constanța.
La eveniment au participat Consulul General al Republicii Turcia la Constanța, Emre Yurdakul, rectorul Dan Marcel Iliescu, membri ai comunității turco-tătare, profesori, studenți și jurnaliști. Evenimentul a fost moderat de cercetătorul de origine tătară Metin Omer.
A început al treilea război mondial
Întrebați de un participant dacă a început al treilea război mondial, istoricii Cosmin Popa și Armand Goșu au răspuns la unison: „Da, a început al treilea război mondial”. Armand Goșu a adăugat: „Doar că nu se desfășoară cum știm noi, e altă treabă. E un alt tip de război, dar a început”.
Cosmin Popa a comentat: „Putin din această situație iese ori pe coș, ori sub scut. E singurul lider care are control pe armament atomic și își joacă nu popularitatea, ci viața”.
Armand Goșu a subliniat că: „Nici în 1940 – 1941 cei din București sau din Constanța nu gândeau în termeni de război, deși era război. Aveau loc nunți, se nășteau copiii, oamenii mergeau la restaurante, la bordel, viața își urma cursul ei”. A continuat: „Noi, acum, la distanță de ei, spunem da, a fost război atunci. La fel cum copiii noștri vor citi despre ce se întâmplă azi și vor spune că în anul ăla a început războiul”.
Cosmin Popa a încheiat cu un avertisment: „Și se va ajunge și la războiul clasic, asta e limpede”.
Istoricii Cosmin Popa și Armand Goșu: Specialiști de top în istoria Rusiei
Cosmin Popa și Armand Goșu sunt recunoscuți ca fiind printre cei mai buni specialiști în istoria Rusiei. Ambii vorbesc fluent limba rusă și au studiat împreună la Moscova. Popa este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București, iar Goșu este profesor la Universitatea din București. Ambii au publicat numeroase lucrări despre URSS, spațiul ex-sovietic și Rusia contemporană. În februarie 2023, Armand Goșu a fost inclus de Kremlin pe lista „agenților străini” ai Rusiei.
Lipsa de reacție a rușilor în fața atrocităților din Ucraina
Într-o discuție cu publicul, istoricul Armand Goșu a ridicat o întrebare crucială: „Cum poate un popor să o ia razna dintr-o dată?”. El a reflectat asupra indiferenței rușilor față de atrocitățile comise de propriul conducător în Ucraina, întrebându-se de ce nu au reacționat la începutul invaziei din 24 februarie 2022 sau după masacrele din Bucea și Mariupol. Goșu a pus sub semnul întrebării natura poporului rus și reprezentarea acestuia de către Putin: „E o problemă cu Putin, o problemă de lider, de elită? Sau nu cumva Putin exprimă cel mai bine esența acestui popor?”.
Goșu a explicat că este imposibil ca o societate să nu reacționeze profund la atrocitățile comise de ruși în timpul războiului din Ucraina, decât dacă nu cumva această societate își susține majoritar liderul. El a subliniat că problema nu este doar de lider, ci și de popor: „Cred că e o problemă de popor, nu de lider, și cred că dispariția lui Putin nu va schimba lucrurile. Există riscul să nu schimbe foarte mult situația…”.
Perspective pentru viitorul Rusiei și Ucrainei
Armand Goșu a continuat, subliniind că populația rusă susține proiectul imperialist al lui Putin și că, pe termen lung, perspectivele nu sunt favorabile: „Deci pe termen lung așteptați-vă la tot ce poate fi mai rău. Iar Ucraina este o problemă existențială pentru Rusia… Pierderea Ucrainei alterează identitatea Rusiei”.
Cosmin Popa a evidențiat importanța strategică a Peninsulei Crimeea pentru Rusia, accentuând rolul istoric al tătarilor, considerați de ruși și ucraineni ca un pericol până la anexarea peninsulei de către Rusia în 2014. După acest eveniment, ucrainenii au început să vadă tătarii ca o posibilă soluție pentru recâștigarea peninsulei, considerându-i purtători ai valorilor democratice.
Crimeea a fost anexată de Rusia în 1783, devenind o marionetă în mâinile rușilor. În 1954, peninsula a fost transferată Ucrainei, iar după căderea URSS, Crimeea a rămas parte a Ucrainei. În 2014, Vladimir Putin a anexat peninsula sub pretextul unui referendum.
Tertipurile Rusiei
În 1944, Stalin a deportat tătarii din Crimeea, sugerând evreilor că peninsula ar putea deveni o republică evreiască dacă tătarii pleacă. Aceasta a fost o tactică de dezbinare, iar ulterior, liderii evrei au fost acuzați de acte antisovietice, folosindu-se scrisoarea lor către Stalin ca dovadă.
Deportarea tătarilor a continuat, mulți fiind trimiși în Uzbekistan, iar încercările lor de a se întoarce în Crimeea au fost împiedicate. Între timp, peninsula a fost populată masiv cu ruși și ucraineni.
După 2014, ucrainenii au realizat că tătarii pot fi o garanție pentru recâștigarea Crimeii, recunoscându-i ca popor local printr-o lege din 2021.
Gayana Yüksel, tătăroaică refugiată, a subliniat represiunea severă a tătarilor de după 2014, menționând arestări și încălcări ale drepturilor omului. Ea a susținut că autonomia tătarilor nu ar trebui să sperie pe nimeni, deoarece aceștia au susținut întotdeauna integritatea statului din care fac parte. De asemenea, represiunea rusă a determinat mulți tătari să se refugieze, denumindu-se acest fenomen „deportare tăcută”.
Popa și Yüksel au subliniat că Rusia nu se va opri la Crimeea și Ucraina, iar lumea trebuie să fie pregătită pentru posibilele acțiuni viitoare ale Rusiei. Citiți mai mult pe G4Media.ro.
