Din cuprinsul articolului
Un nou avertisment medical vine din partea comunității științifice internaționale: Aspergillus fumigatus, o ciupercă microscopică care poate cauza infecții grave la nivelul plămânilor, se extinde accelerat în Europa și nu numai.
Conform cercetărilor recente, această ciupercă ar putea afecta milioane de oameni în următoarele decenii, iar expansiunea ei este strâns legată de creșterea temperaturilor globale.
Ce este Aspergillus și de ce devine periculoasă
În mod normal, sporii de Aspergillus există în aer, sol sau materiale organice în descompunere, fără să provoace simptome la persoanele sănătoase. Însă atunci când ajung în plămânii celor cu afecțiuni cronice – cum ar fi astmul, fibroza chistică sau un sistem imunitar slăbit – pot declanșa o boală severă numită aspergiloză. Aceasta poate afecta nu doar sistemul respirator, ci și alte organe, în cazuri grave.
Profesorul Norman van Rhijn, cercetător în cadrul Universității Manchester și coautor al studiului finanțat de Wellcome Trust, avertizează că asistăm la o schimbare majoră în distribuția agenților patogeni fungici. „În următorii 50 de ani, atât flora, cât și bolile infecțioase vor arăta cu totul diferit în Europa și Asia,” a declarat acesta pentru FT.
Un mediu ideal: corpul uman la 37 de grade
Aspergillus fumigatus s-a adaptat remarcabil la temperaturile ridicate. De exemplu, supraviețuiește ușor în compost sau alte materiale organice fierbinți, ceea ce îl face și mai periculos pentru oameni.
Temperatura corpului uman – 37°C – nu reprezintă un obstacol, ci un mediu perfect pentru multiplicare. Tocmai acest „antrenament” biologic îi oferă un avantaj în colonizarea plămânilor umani, a explicat profesoara Elaine Bignell, co-director al MRC Centre for Medical Mycology de la Universitatea din Exeter.
Prognoze sumbre: cum va arăta Europa în 2100
Conform datelor analizate în studiu, ciuperca ar putea ajunge să acopere 77% mai mult teritoriu decât în prezent până la finalul secolului. Practic, zone din nordul Europei, care până acum nu permiteau dezvoltarea sa, devin din ce în ce mai potrivite din cauza încălzirii climatice. Asta înseamnă că aproape nouă milioane de europeni ar putea fi expuși direct sporilor, inclusiv în țări ca Germania, Polonia, Norvegia sau chiar Marea Britanie.
Un alt tip de Aspergillus, aspergillus flavus, care afectează culturile agricole, își extinde deja aria de acțiune către nordul Chinei, Rusia, Scandinavia și Alaska. Dacă tendințele climatice se păstrează, unele regiuni din Africa sau America de Sud vor deveni prea calde chiar și pentru această specie, cu efecte nedorite asupra echilibrului ecologic local.
O dublă amenințare: sănătate și securitate alimentară
Impactul nu se limitează doar la sănătatea umană. Aspergillus flavus produce aflatoxine – substanțe toxice care pot contamina cerealele, porumbul sau arahidele, afectând siguranța alimentară. Darius Armstrong-James, profesor de boli infecțioase la Imperial College London, a subliniat pentru FT că ne confruntăm cu o amenințare serioasă, atât din perspectiva medicinei, cât și a agriculturii.
În condiții de secetă și temperaturi ridicate, culturile devin mai vulnerabile la contaminare fungică, iar efectele se resimt în lanțul alimentar: de la fermier la consumator.
Cine este cel mai expus
Persoanele cu imunitate compromisă – pacienții cu cancer, transplanturi recente sau cei care urmează tratamente imunosupresoare – prezintă cel mai ridicat risc. La fel și bolnavii cronici cu afecțiuni pulmonare sau diabet. În plus, sporii de Aspergillus pot apărea și în locuințele insuficient aerisite, mai ales acolo unde există umezeală și mucegai. De aceea, prevenția devine extrem de importantă în contextul urban.
Ce putem face
Deși evitarea completă a expunerii nu este posibilă, există câteva măsuri de precauție:
-
Aerisirea zilnică a spațiilor închise;
-
Evitarea contactului cu compost sau materiale organice în descompunere, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile;
-
Utilizarea de măști în medii prăfuite sau în zone agricole;
-
Monitorizarea stării de sănătate, mai ales în cazul simptomelor respiratorii persistente (tuse, oboseală, respirație greoaie).
În același timp, investițiile în cercetare rămân o prioritate. Agențiile de sănătate publică europene colaborează deja pentru a monitoriza evoluția infecțiilor fungice, iar studii precum cel citat de Financial Times oferă baza pentru politici de prevenție și tratament.
De reținut: Aspergillus nu este un pericol ipotetic. Este deja prezent printre noi, în aer, în locuințe, în spitale sau pe câmpuri. Schimbările climatice îi oferă teren fertil. Iar dacă ignorăm acest avertisment, costul se va măsura nu doar în boli, ci și în vieți.
