Din cuprinsul articolului
Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă care afectează în special persoanele vârstnice, provocând pierderi de memorie, modificări de dispoziție și schimbări de personalitate. Tot mai multe dovezi științifice arată însă că boala ar putea avea simptome timpurii cu zeci de ani înainte de diagnosticul oficial. Identificarea precoce poate întârzia progresia și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților.
Deși în cele mai multe cazuri boala Alzheimer nu este moștenită direct, ea poate fi influențată de factori genetici, de stilul de viață și de mediu. În general, afecțiunea nu este cauzată de o singură genă, ci de o combinație de gene. Există însă situații rare în care o mutație genetică transmisă din generație în generație provoacă așa-numita formă familială cu debut precoce, cunoscută drept early-onset familial Alzheimer’s disease (EOFAD), ale cărei simptome apar, de regulă, înainte de vârsta de 65 de ani.
Medicul care și-a recunoscut singur boala
Dr. Daniel Gibbs, din Portland, a povestit pentru publicația britanică Daily Mail care au fost primele semne ce l-au făcut să înțeleagă că suferă de Alzheimer.
Primul simptom a apărut la vârsta de 55 de ani, când și-a pierdut simțul mirosului. Medicul a fost diagnosticat oficial în urmă cu câțiva ani, iar de atunci a observat un declin treptat al memoriei și apariția altor manifestări specifice acestei forme de demență.
Pierderea mirosului, un posibil semnal de alarmă
Potrivit lui Gibbs, diminuarea sau pierderea mirosului poate fi un indicator timpuriu al bolii Alzheimer. El a declarat într-un interviu acordat publicației The Guardian că studiile timpurii sugerează că această pierdere nu este neapărat permanentă și că expunerea repetată la mirosuri puternice ar putea contribui la îmbunătățirea performanței cognitive, fără ca simțul olfactiv să fie complet compromis.
Cu umor, medicul a mărturisit că lipsa mirosului îl ajută în situații mai puțin plăcute, precum strângerea excrementelor câinelui, deoarece nu mai este la fel de ușor deranjat de mirosuri neplăcute.
Schimbările de stil de viață care pot încetini evoluția bolii
După diagnostic, Dr. Gibbs a adoptat mai multe schimbări în stilul de viață, inclusiv exerciții fizice regulate, modificări alimentare și practici precum Tai Chi. El susține că aceste ajustări ar fi redus impactul bolii cu aproximativ 20% și ar fi încetinit progresia simptomelor.
Medicul subliniază importanța menținerii unei bune sănătăți cardiovasculare și respiratorii, explicând că fitnessul cardiorespirator joacă un rol esențial în păstrarea funcțiilor cognitive la vârste înaintate. Cercetările citate de el arată că o inimă și plămâni sănătoși contribuie la protejarea creierului în procesul de îmbătrânire.
Care sunt simptomele timpurii ale bolii Alzheimer
Boala Alzheimer evoluează lent și progresiv. În stadiile incipiente apar pierderi de memorie și dificultăți în rezolvarea problemelor complexe, ceea ce poate genera confuzie. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea schimbări de dispoziție, anxietate, depresie, iritabilitate crescută și dificultăți în recunoașterea prietenilor sau a membrilor familiei.
În stadiile finale, pacienții pot ajunge la incapacitatea de a comunica. Deși nu există un tratament curativ, terapiile disponibile se concentrează pe gestionarea simptomelor și pe reducerea impactului neurologic al bolii.
Poate fi prevenită boala Alzheimer?
Nu există o metodă garantată de prevenție, însă adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce riscul. O alimentație echilibrată și exercițiile fizice regulate sunt esențiale. De asemenea, menținerea sănătății cardiovasculare și implicarea în activități sociale ajută la menținerea creierului activ.
Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de demență, studiile indicând o legătură între tulburarea de consum de alcool și modificările structurale la nivel cerebral.
Specialiștii recomandă dieta mediteraneană, bazată pe fructe, legume, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase, pentru reducerea riscului de Alzheimer. Somnul de calitate, între șapte și opt ore pe noapte, este la rândul său esențial pentru protejarea funcțiilor cognitive. Practicile de relaxare, precum meditația sau yoga, pot contribui la reducerea stresului, un alt factor care afectează sănătatea creierului.
Ce tratamente există în prezent
Boala Alzheimer nu are încă un tratament care să o vindece, însă există terapii care pot ameliora simptomele și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Printre medicamentele utilizate se numără inhibitorii de colinesterază, precum donepezil, galantamina și rivastigmina, care cresc nivelul de acetilcolină în creier și pot susține memoria și gândirea.
O altă direcție terapeutică este reprezentată de imunoterapiile care vizează proteina beta-amiloid, acumulată în creierul pacienților cu Alzheimer. Exemple recente includ lecanemab și donanemab.
Pentru simptomele psihologice și comportamentale, precum depresia, anxietatea sau agitația, medicii pot recomanda antidepresive, antipsihotice sau medicamente anxiolitice, în funcție de particularitățile fiecărui pacient.
Depistarea timpurie, monitorizarea atentă și adoptarea unui stil de viață sănătos rămân, în prezent, cele mai eficiente arme în fața unei boli care continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne.
