Baba Vanga: leacuri naturiste pentru afecțiuni etrem de frecvente

Baba Vanga a devenit celebră în toată lumea nu doar pentru predicțiile care i-au adus faima unui adevărat Nostradamus feminin.

Prezicătoarea oarbă este cunoscută și pentru multitudinea de rețete, tratamente și sfaturi naturiste, extrem de eficiente. Iar reţetele sale naturiste n-au fost niciodată secrete.

Leacuri naturiste pentru afecțiuni etrem de frecvente

Deşi de-a lungul timpului s-au creat o mulţime de legende despre ea, nimeni nu își poate explica cu adevărat toate abilitățile paranormale ale acestei femei.

• Primul leac recomandat de Baba Vanga pentru amigdalită este Buberic (sau Scrophularia nodpsa), o plantă de apă care se culege la mijlocul lunii martie, potrivit antenasatelor.ro.

Planta se pisează și se amestecă cu untură curată, din cea bună și nerâncezită. Bolnavul trebuie să ungă o pânză curată, din fibră naturală (in sau bumbac) cu această unsoare și să înfășoare gâtul cu ea, de seara până dimineața. Se repetă câteva nopți la rând.

• Al doilea leac recomandat de Baba Vanga pentru laringită, faringită și alte forme de inflamații ale gâtului.

Se iau frunze uscate de Spânz (Helleborus oderus). Se pregătește un aluat ca de tăiței, din făină, se face un sul lung și destul de gros, care se aplatizează ca să iasă ca o planglică lată.

Pulberea de spânz se presară peste această panglică de aluat, cu care se va înfășura apoi gâtul. Se lipește aluatul, parte peste parte, apoi se înfășoară cu o cârpă curată.

La copiii mai mici de trei ani, compresa de spânz se va ține o jumătate de oră, la cei mai mari 2-3 ore, iar la adolescenți și adulți se poate ține o noapte întreagă. Se repetă timp de 3-4 zile, până ce inflamația dispare.

Baba Vanga: „Să ne străduim să fim buni“

Cunoscută și ca vraci (sau vindecătoare cu plante), Vanghelia Pandeva Dimitrova s-a născut la 31 ianuarie 1911, în satul Strumica (pe atunci în Imperiul Otoman, azi în Republica Macedonia), iar mai târziu s-a mutat în satul Petrici (azi în Bulgaria). A fost un copil prematur, orb din naștere.

Se zice că atunci când s-a născut, moașa a ieșit în drum și, după obiceiul locului, a cerut unui trecător să dea un nume copilului. Acela a propus Andromacha, dar a fost respins ca fiind prea grecesc, apoi omul a zis: Vanghelia. Deși era tot un nume grecesc, era mai popular în regiune și a fost acceptat.

Vanghelia este o prescurtare de la Evanghelina, care înseamnă „cea care aduce vești bune”. Predicțiile Babei Vanga nu au fost întotdeauna „vești bune”, însă leacurile ei au salvat mulți oameni de la moarte sau i-au scos din boală.

Baba Vanga și-a petrecut cea mai mare din viața sa în zona Rupite în munții Kozhuh, Bulgaria. Adepții ei au fost convinși că ea posedă abilități paranormale.

Chiar dacă nu vorbea prea des despre acest lucru, se pare că Baba Vanga era o persoană foarte credincioasă şi de o rară bunătate.

Se spune că nu ieşea la culesul plantelor de leac decât dacă se considera curată sufleteşte şi trupeşte, ea însăşi afirmând că „plantele medicinale şi îngrijirea sănătăţii nu aduc niciun folos dacă nu întreţinem o exemplară curăţenie sufletească, dacă nu ne străduim să fim buni, să-l înţelegem şi să-l iubim pe fiecare semen al nostru!”.