Sari la conținut

Boala controversată care l-a ucis pe marele cuceritor al Europei, Napoleon Bonaparte

sursa foto: commons.wikimedia.org

De a lungul timpului s-au scris sute de cărţi despre împăratul Napoleon Bonaparte, liderul politic și militar al Franței, ale cărui acţiuni au influenţat politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.

Născut în Corsica în 1769 Napoleon Bonaparte a devenit cunoscut în timpul Primei Republici Franceze unde a condus campanii reuşite împotriva Primei şi celei de-a Doua Coaliţii a țărilor care luptau împotriva Franţei. În anul 1799 Napoleon a organizat o lovitură de stat şi s-a proclamat Prim Consul, iar cinci ani mai târziu s-a încoronat ca împărat al francezilor.

În prima decadă a secolului al XIX-lea a condus armatele Imperiului Francez împotriva marilor puteri europene şi a dominat Europa continentală printr-o serie de victorii militare.

Exil pe insula Elba

Invazia franceză a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitură în destinul lui Napoleon, deoarece marea sa armată a suferit pierderi uriașe în timpul campaniei şi nu s-a mai recuperat niciodată pe deplin, fapt ce a făcut ca în 1813 cea de-a Şasea Coaliţie să-l înfrângă pe Napoleon în bătălia de Leipzig.

Anul următor o coaliţie formată din prusaci, austrieci, ruși, englezi și suedezi a invadat Franţa și l-a forţat pe Napoleon să abdice, exilându-l pe insula Elba. În mai puţin de un an, Napoleon a scăpat de pe Elba şi s-a întors la putere, însă a fost învins în bătălia de la Waterloo din iunie 1815.

După această înfrângere, Napoleon s-a predat englezilor, care l-au exilat pe insula Sfânta Elena, el petrecându-și ultimii şase ani ai vieţii sub supraveghere britanică.

Otrăvit cu arsenic?

Încă din primii ani petrecuţi pe insulă (1816–1818), medicii britanici ai lui Napoleon au făcut rapoarte în care, pe baza consultaţiilor şi a simptomelor prezente, s-a pus diagnosticul de suferinţă hepatică („hepatită“) – un diagnostic pus pentru diverse tulburări digestive.

Potrivit anumitor documente, pe timpul șederii pe această insulă, Napoleon ar fi fost otrăvit treptat cu arsenic, fapt care i-ar fi adus moartea, chiar dacă versiunea oficială spune că el ar fi decedat în urma unui cancer la stomac.

În martie 1820, Napoleon simte pentru prima dată o durere violentă în abdomen. În zilele care urmează, starea sa de sănătate se degradează rapid.

Simptome multiple şi diverse

Simptomele pe care le prezenta Napoleon erau: dureri abdominale, con­stipaţie, flatulenţă, colici, simptome pentru care era tratat cu sulfat de sodiu, sulfat de magneziu, clorură de sodiu p.o., sângerări şi clisme, după cum consemnează portalul napoleon.org.

Începând din 1820, la simptomele sus-amintite s-au adăugat greaţa, durerea postprandială în partea superioară a abdomenului şi febra. Au urmat, în perioada următoare, anorexie, vărsături frecvente, cefalee şi dureri puternice în hipocondrul drept şi zona gastrică, astfel că, din ianuarie 1821, Napoleon a primit doar hrană fluidă. De menţionat că el primea şi tratament pentru constipaţie cronică.

Chiar şi în aceste condiţii, medicul său, care nu avea experienţă clinică, nu s-a gândit la un cancer gastric, deşi ştia că în familia împăratului mai multe rude (inclusiv tatăl) au sfârşit de această boală. Starea sa de sănătate s-a degradat  con­tinuu prin apariţia episoadelor de hema­temeză sau melenă.

Verdictul dat de medicii legişti

La autopsie s-a observat o tumoră gastrică la nivelul micii curburi şi o perforaţie spre lobul stâng al ficatului, care adera la stomac. Potrivit diagnosticului dat publicității după autopsie, moartea sa ar fi fost provocată de un cancer la stomac, neîndoios accelerat de amărăciunea surghiunului, potrivit evenimentulistoric.ro.

În 1961, un toxicolog suedez va evoca pentru prima dată ipoteza unei otrăviri cu arsenic a lui Napoleon, pe baza analizei câtorva fire de păr aduse de la Sfânta Elena. De atunci, mai mulți cercetători au reluat această ipoteză, totuși ea pare puțin plauzibilă.

În 1840, prim-ministrul francez Adolphe Thiers negociază cu Marea Britanie repatrierea cenușii lui Napoleon. Evenimentul are loc în cadrul unei ceremonii grandioase la care asistă un milion de francezi entuziaști care strigă „Trăiască împăratul!”

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel