Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune în care conținutul acid din stomac se întoarce în esofag, cauzând iritație și inflamație.Esofagul este tubul care transportă alimentele și lichidele de la gât în stomac.
Când această întoarcere a conținutului gastric în esofag devine frecventă sau persistentă, poate provoca simptome neplăcute și complicații.
Boala de reflux gastroesofagian: simptome
Principalele simptome ale bolii de reflux gastroesofagian includ:
Arsuri la stomac: Aceasta este senzația de arsură sau disconfort care se ridică din stomac în piept sau gât, uneori poate ajunge până în gură. Arsura stomacală poate fi mai gravă după masă sau în timpul culcatului.
Regurgitare acră: Aceasta este senzația de reflux al conținutului stomacului în gât sau în gură, uneori cu gust amar sau acid.
Disfagie: Dificultate la înghițire, care poate fi asociată cu senzația de blocare a alimentelor în gât.
Dureri în piept: Simptomele pot fi similare cu cele ale unui atac de cord, dar în cazul BRGE, durerea este de obicei mai degrabă o senzație de arsură sau disconfort în partea superioară a abdomenului sau în piept.
Tuse cronică: Refluxul acid poate irita căile respiratorii și provoca tuse persistentă.
Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului: Acest simptom poate fi prezent mai ales la copii.
De ce boala de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare atunci când există o slăbiciune sau o relaxare excesivă a sfincterului esofagian inferior, care este un inel muscular la sfârșitul esofagului, înainte de intrarea în stomac. Sfincterul esofagian inferior are rolul de a preveni refluarea conținutului gastric înapoi în esofag. Când acest sfincter nu funcționează corect, acidul din stomac poate trece înapoi în esofag, cauzând iritație și inflamație.
Există mai mulți factori care pot contribui la dezvoltarea BRGE:
Alimentația: Consumul anumitor alimente și băuturi, cum ar fi alimentele grase, prăjite sau picante, băuturile alcoolice, cafeaua, ciocolata, menta și sucurile de citrice, poate agrava simptomele BRGE.
Obiceiurile alimentare: Consumul de mese mari sau mese târzii înainte de culcare poate crește riscul de reflux.
Supraponderalitatea și obezitatea: Excesul de greutate poate exercita presiune suplimentară asupra stomacului și poate slăbi sfincterul esofagian inferior.
Fumatul: Fumatul poate afecta funcționarea normală a sfincterului esofagian inferior și poate crește producția de acid gastric.
Sarcina: Presiunea exercitată de uterul gravid pe stomac poate provoca reflux gastroesofagian la femeile gravide.
Anumite afecțiuni medicale: Hernia hiatală, în care o parte a stomacului pătrunde în deschiderea diafragmei prin care esofagul trece în cavitatea abdominală, poate favoriza refluxul acid.
Medicamente: Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS), medicamentele pentru osteoporoză și anumite antibiotice, pot afecta sfincterul esofagian inferior și pot crește riscul de BRGE.
Diagnostic
Diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) poate fi stabilit de către medicul specialist în boli digestive (gastroenterolog) sau de către medicul de familie, pe baza istoricului medical al pacientului, a simptomelor raportate și a rezultatelor unor investigații specifice. Iată câteva modalități comune de diagnosticare a BRGE:
Examinarea fizică: Medicul poate efectua o examinare fizică pentru a evalua simptomele raportate de pacient și pentru a detecta semnele fizice asociate cu BRGE, cum ar fi senzația de arsură în piept sau disconfortul în partea superioară a abdomenului.
Anamneza și evaluarea simptomelor: Medicul va lua o anamneză detaliată, întrebând pacientul despre simptomele sale, frecvența lor, severitatea și orice factori declanșatori. Acest lucru poate include întrebări despre momentul apariției simptomelor, factorii de exacerbare, istoricul medical al pacientului și istoricul familial.
Teste de laborator: Deși nu sunt specifice pentru diagnosticul BRGE, anumite teste de sânge pot fi efectuate pentru a exclude alte afecțiuni care pot prezenta simptome similare.
Endoscopia digestivă superioară: Aceasta este o procedură în care un tub subțire și flexibil, numit endoscop, este introdus în esofag pentru a examina interiorul acestuia, precum și stomacul și prima parte a intestinului subțire (duoden). În timpul endoscopiei, medicul poate observa semne de inflamație, leziuni sau alte anomalii care pot fi asociate cu BRGE. De asemenea, se pot lua biopsii pentru examinare microscopică.
Manometria esofagiană: Aceasta este o procedură utilizată pentru a măsura presiunea și funcția sfincterului esofagian inferior. Un tub subțire este introdus în esofag pentru a măsura modul în care sfincterul se relaxează și se contractă în timpul înghițirii.
Examinarea cu pH-metrie: Aceasta este o procedură care măsoară cantitatea de acid gastric care refluă în esofag. Un tub subțire este introdus în esofag și conectat la un dispozitiv care înregistrează nivelurile de acid în timpul unei perioade de 24 de ore.
Testarea cu impedență pH: Această procedură măsoară refluxul de acid și refluxul non-acidic din esofag. Ea poate detecta fluxul de acid și alte substanțe care se ridică din stomac în esofag.
Diagnosticul precis al BRGE implică adesea o combinație de evaluare clinică, teste de laborator și investigații imagistice sau funcționale. Este important ca diagnosticul să fie stabilit și gestionat de către un medic specialist în boli digestive pentru a asigura un tratament adecvat și pentru a preveni complicațiile asociate.
Metode de tratament
Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) poate implica o combinație de modificări ale stilului de viață, terapie medicamentoasă și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale. Obiectivele tratamentului includ ameliorarea simptomelor, vindecarea esofagitei dacă este prezentă, prevenirea complicațiilor pe termen lung și îmbunătățirea calității vieții pacientului. Iată câteva modalități comune de tratament pentru BRGE:
Modificări ale stilului de viață:
Evitarea alimentelor și băuturilor care pot agrava simptomele, cum ar fi alimentele grase, prăjite, condimentate, citricele, cafeaua, ciocolata, băuturile alcoolice și cele carbogazoase.
Reducerea consumului de porții mari de mâncare și evitarea consumului excesiv înainte de culcare.
Menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea creșterii în greutate excesive.
Elevarea capului patului cu câțiva centimetri pentru a preveni refluxul nocturn.
Renunțarea la fumat.
Terapie medicamentoasă:
Inhibitoare de pompă de protoni (IPP), cum ar fi omeprazolul, lansoprazolul, esomeprazolul, pantoprazolul și rabeprazolul, care reduc producția de acid gastric și ajută la vindecarea esofagitei.
Antagoniști ai receptorilor H2, cum ar fi famotidina, cimetidina, ranitidina și nizatidina, care reduc producția de acid gastric.
Antacide, care neutralizează acidul gastric și pot oferi un răspuns rapid la simptomele de arsură gastrică.
Intervenții chirurgicale:
Fundoplicatura laparoscopică Nissen, o procedură chirurgicală minim invazivă în care partea superioară a stomacului este înfășurată în jurul esofagului pentru a întări sfincterul esofagian inferior și a preveni refluxul de acid.
Endoscopic proceduri de suturare, cum ar fi fundoplicatura endoluminală (TIF), care utilizează un dispozitiv endoscopic pentru a crea pliuri în jurul bazei esofagului pentru a îmbunătăți funcția sfincterului esofagian inferior.
Tratamentul optim pentru BRGE poate varia în funcție de severitatea simptomelor, prezența altor afecțiuni medicale, răspunsul la tratamentul inițial și preferințele pacientului. Este important ca tratamentul să fie personalizat și gestionat de către un medic specialist în boli digestive pentru a asigura cea mai bună abordare pentru fiecare pacient în parte.