Sari la conținut

Boala de sezon care poate provoca ruptură de splină și insuficiență hepatică. Se transmite prin sărut și se manifestă ca o răceală

Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei
febra

Boala de sezon care poate provoca ruptură de splină și insuficiență hepatică. Un virus din salivă, care se transmite doar prin sărut, declanşează o afecţiune care seamănă cu răceala, dar e mult mai gravă. Poate provoca ruptură de splină sau insuficienţă hepatică.

Numită ”boala sărutului”, mononucleoza este determinată de virusul Epstein-Barr, care se găsește în salivă și în mucus. Se transmite prin sărut, dar și de pe tacâmurile contaminate, iar în cazurile mai rare, prin tuse.

Boala poate ataca serios ficatul și le poate da mari bătăi de cap bolnavilor, care trebuie monitorizați pe o perioadă de șase luni de la diagnosticare. Toamna este un anotimp propice dezvoltării acestei boli, pentru că imunitatea organismului scade în această perioadă, atrag atenția medicii.

”Boala se manifestă prin febră înaltă, 39-40 de grade Celsius, însoțită de alterarea stării generale de sănătate, pierderea poftei de mâncare, dureri de cap și, uneori, afectare cardiacă, pulmonară sau chiar la nivelul sistemului nervos central, sub formă de meningită și encefalită.

De asemenea, are loc mărirea în volum a ganglionilor limfatici, a ficatului și a splinei. Boala trebuie monitorizată de către medicul infecționist și se recomandă, pe o perioadă de șase luni, controalele”, a declarat, pentru ziaruldeiasi.ro, prof.dr. Carmen Dorobăț. Bolnavii cu mononucleoză trebuie internați în spital, existând riscul apariției suprainfecțiilor bacteriene.

Boala se face o dată în viaţă, însă cei afectaţi rămân purtători pentru totdeauna şi îi pot infecta pe ceilalţi. Riscul creşte direct proporţional cu numărul „partenerilor”.
Simptomele afecţiunii apar, de regulă, după o lună, şi includ febră, faringită, inflamarea ganglionilor din gât, pete albe pe amigdale şi în jurul lor, dureri de cap, dureri musculare, frisoane, stare de oboseală şi respiraţie gre­oaie.
De aceea, iniţial, bolnavul merge la medicul de familie sau la ORL-ist, care îi pune diagnosticul de amigdalită şi îi prescrie antiobiotice. Cum antibioticele nu au niciun efect în cazul infecţiilor virale şi boala nu se vindecă, se fac teste pentru depistarea mononucleozei şi o ecografie.
„Deşi pare amigdalită, la mononucleoză, petele albe sunt extinse cam în tot gâtul. Boala se confirmă printr-un test de sânge, numit Monospot şi o ecografie. Dacă splina este mărită, este clar mononucleoză”, precizează dr. Adrian Tudor, medic ORL.
Repaus şi abstinenţă. Sportul, interzis
Boala se vindecă de la sine într-o lună. Este nevoie de repaus la pat, consum de lichide, un regim alimentar uşor, bogat în vitamine, paracetamol sau ibuprofen pentru febră şi gargară cu sare pentru dureri în gât şi, desigur, abstinenţă de la sărut.
Sportul este interzis categoric în cazul mononucleozei, întrucât creşte riscul rupturii de splină, care se manifestă prin dureri severe în partea superioară a abdomenului, ameţeli, pal­pi­taţii şi tahicardie, respiraţie îngreunată, sângerări.
Există însă şi alte complicaţii ale bolii.
„Poate duce la insuficienţă hepatică, renală sau cardiacă şi chiar la cancer oral. De aceea, pacientul trebuie să fie atent monitorizat, pentru că există riscuri. Revenirea la stilul normal de viaţă trebuie să se facă treptat, fără forţări”, recomandă medicul Adrian Tudor.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel