Din cuprinsul articolului
România se apropie rapid de un punct critic în care sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil, iar soluția nu mai poate fi amânată. Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, după ședința de Guvern, că statul român va fi nevoit să crească vârsta de pensionare, inclusiv în domenii unde pensionarea anticipată a devenit regulă, nu excepție.
Motivul este unul brutal de simplu: generațiile care vin din urmă sunt de trei ori mai mici decât cele care ies din activitate.
Afirmația marchează una dintre cele mai tranșante poziții asumate de un premier român în ultimii ani și deschide oficial o reformă cu impact direct asupra a milioane de angajați.
„Nu mai e cine să înlocuiască oamenii care ies la pensie”
Ilie Bolojan a explicat că problema nu mai ține de opțiuni politice sau de ideologie, ci de matematică pură. România pierde anual forță de muncă, iar raportul dintre angajați și pensionari se degradează accelerat.
„Noile generații sunt de trei ori mai mici decât cele care ies la pensie. Piramida este inversată complet”, a spus premierul, avertizând că, fără măsuri rapide, sistemele publice vor ajunge să funcționeze cu personal insuficient, indiferent de domeniu.
Guvernul leagă această reformă și de obligațiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, unde sustenabilitatea cheltuielilor publice, inclusiv a pensiilor, este un jalon esențial pentru accesarea fondurilor europene.
Pensionarea la 48–52 de ani, un model pe care statul nu îl mai poate susține
Premierul a indicat explicit că România nu își mai permite pensionări la vârste sub 55 de ani, practicate în prezent în mai multe sisteme speciale.
„Țara noastră nu mai poate pensiona oameni la 48, 49, 51 sau 52 de ani. Acesta este adevărul”, a declarat Bolojan, subliniind că discuția vizează toate categoriile care beneficiază de forme de pensionare anticipată, indiferent de justificările istorice ale acestora.
Ministerele de linie urmează să vină cu propuneri concrete, iar noile reguli vor avea aplicare doar pentru viitor. Pentru persoanele care îndeplinesc deja condițiile legale de pensionare, Guvernul promite perioade tranzitorii și posibilitatea de a ieși la pensie conform legislației actuale.
Polițiștii și militarii, primii vizați de reformă
Creșterea vârstei de pensionare va afecta în mod direct sistemele din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională. Conform cadrului legislativ deja adoptat, vârsta standard de pensionare pentru militari și polițiști va crește treptat de la 60 la 65 de ani până în 2035.
Citeste si…
Calendarul prevede:
-
61 de ani în 2031
-
62 de ani în 2032
-
63 de ani în 2033
-
64 de ani în 2034
-
65 de ani în 2035
Guvernul pregătește însă o reformă mai amplă a pensiilor militare, care va fi prezentată în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței privind reforma administrativă.
Excepții limitate pentru activități cu uzură fizică extremă
Ilie Bolojan a precizat că anumite categorii vor rămâne exceptate de la regulile generale, acolo unde natura muncii presupune eforturi fizice incompatibile cu o activitate până la 65 de ani.
Printre acestea se numără parașutiștii și jandarmii din linia întâi, pentru care anii lucrați ar putea fi echivalați cu vechime suplimentară, permițând o pensionare mai rapidă.
Magistrații, deja pe un traseu similar
În paralel, reforma pensiilor magistraților este deja în derulare. Conform proiectului aflat în aplicare, vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani în 2042, cu o perioadă de tranziție de 15 ani. În același timp, formula de calcul a pensiei va fi modificată, iar plafonarea raportării la venitul net este deja stabilită.
Proteste și acuzații dure din partea sindicatelor
Declarațiile premierului au declanșat reacții imediate. Sindicatele din Poliție și Armată au ieșit în stradă, acuzând Guvernul că slăbește capacitatea de apărare a României și că ignoră specificul muncii din aceste domenii.
Executivul susține însă că alternativa ar fi colapsul lent al sistemului, pe fondul scăderii populației active și al emigrării continue.
O reformă inevitabilă, cu cost politic major
Creșterea vârstei de pensionare rămâne una dintre cele mai sensibile măsuri politice din România. De această dată, Guvernul Bolojan pare decis să o trateze frontal, invocând nu doar presiunea bugetară, ci lipsa reală de oameni care să mai susțină funcționarea statului.
Pentru milioane de români, mesajul este clar: pensionarea timpurie devine o excepție rară, nu o regulă. Iar pentru sistemul public, următorii ani vor însemna o repoziționare dureroasă, dar greu de evitat.
