Bruxismul este o afecțiune dentară foarte comună, caracterizată prin scrâșnitul din dinți, încleștarea maxilarelor și dureri ale articulației temporo-mandibulare.
Întrucât este atât de răspândită, DOCTORUL ZILEI a stat de vorbă cu Dr. Cristina Mihai, medic specialist ortodonție, DentalMed. Doamna doctor ne-a explicat, pe îndelete, tot ce trebuie să știm despre bruxism sau scrâșnitul dinților.
Cum se manifestă bruxismul și ce categorii de persoane sunt predispuse acestei afecțiuni?
Bruxismul este o afecțiune dentară foarte comună, caracterizată prin scrâșnitul din dinți, încleștarea maxilarelor și dureri ale articulației temporo-mandibulare.
La nivelul dinților se observă apariția unor fisuri ale smalțului dentar, modificarea formei acestora, abrazarea, tocirea dinţilor posteriori şi nivelarea dinţilor frontali, urmate de apariţia sensibilităţii dentare (la acru, cald și rece). În plus, tocirea dinților poate conduce la destabilizarea acestora din alveole, mergând până la mobilizarea acestora. Se facilitează astfel pătrunderea mai ușoară a bacteriilor la nivelul suportului gingival al dinților în alveolele dentare, aspect care poate determina apariția abceselor parodontale și a infecțiilor dentare, care pot necesita tratamente parodontale sau chirurgicale.
Bruxismul este întâlnit atât la copii sau adolescenți, precum și la adulți. La copii apare în perioada de schimbarea a dentiției temporare cu cea permanentă. Bruxismul la copii este fiziologic în timpul erupției molarului de 6 ani, care reprezintă cheia ocluziei dentare și care determină dimensiunea etajului inferior al feței și până ce acesta atinge planul de ocluzie. După această perioadă bruxismul devine patologic și necesită investigații suplimentare.
Ce implică tratamentul? Există mai multe variante de tratament?
Prescrierea tratamentului pentru bruxism se realizează de către medicul stomatolog, după efectuarea unei consultații de specialitate. În timpul consultației, medicul discuta cu pacientul și îi adresează acestuia întrebări specifice, pentru a identifica potenţiala sursă a problemei. De asemenea, medicul dentist verifică în cadrul examenului exo-bucal articulația temporo-mandibulară (dacă există dureri la închiderea/ deschiderea gurii, dacă există zgomote articulare, cracmente, e.t.c. ) și dinții, în cadrul examenului endo-bucal, pentru a stabili dacă există semne de abraziune (măcinare) a unitaților dentare.
Pentru determinarea unui diagnostic corect și realizarea unui plan de tratament personalizat, medicul stomatolog va recomandă și realizarea unor analize complementare:
- Realizarea unui set de radiografii dentare precum: ortopantomograma, radiografia ATM (articulația temporo-mandibulara) cu gură închisă sau deschisă, Computer Tomograf (CT) articular – dacă este cazul, fotografii întra-orale și extra-orale de diagnostic
- Scanarea digitală a arcadelor dentare în vederea realizării unor modele de studiu
- Înregistrarea cu arc facial, în vederea montării arcadelor dentare în articulator într-o poziție terapeutică
- Condilografie
În funcţie de gradul de uzură a danturii şi de cauza probabilă a bruxismului pacientului, medicul specialist poate recomanda:
- Purtarea unui dispozitiv de relaxare
În general, tratamentul pentru bruxism constă în crearea personalizată a unei gutiere dentare pe una dintre arcade (superioara sau inferioara). Aceasta se realizeaza prin amprentarea dinților dupa realizarea unor analize complementare. Gutiera va împiedica atingerea și frecarea dinților, cu rolul de a relaxa articulația temporo-mandibulară, implicit ocluzia, mușcătura.
Acest dispozitiv va fi personalizat, realizat special pentru a se mula pe dantura pacientului şi va acoperi dinţii de sus pentru a-i împiedica să îi macine pe cei de jos. Dispozitivul este un mijloc de a controla bruxismul, însă nu aduce vindecarea definitivă fara depistarea cauzei declanșatoare.
- Găsirea unor modalităţi de relaxare
Se pare că stresul cotidian constituie o cauză majoră a bruxismului. Dacă suferiți de stres sau de anxietate, se poate recomandă terapia comportamentală cognitivă. Este important să încercați să va relaxați și să aveți un somn odihnitor. Pentru acest lucru, puteți încerca: yoga, exerciții de respirație, masaj, cititul înainte de culcare, o baie lungă, sau terapia prin muzică. Anxioliticele ușoare, mai ales benzodiazepinele, pot fi de ajutor, dar nu ar trebui utilizate perioade lungi de timp.
Puteţi încerca şedinţe de terapie, pentru identificarea unor modalităţi eficiente de control al situaţiilor stresante. Vă poate ajuta şi aplicarea unei comprese umede şi calde pe faţă pentru relaxarea muşchilor încordaţi din cauza încleştării excesive a arcadelor dentare.
- Şlefuirea punctelor de contact premature dintre dinți „a punctelor înalte” dintre cele două arcade dentare, a interferențelor pentru corectarea ocuziei ( muşcăturii).
O ocluzie deficitară, atunci când dinţii de sus nu se suprapun bine peste cei de jos, poate fi corectată şi prin obturaţii coronare corect executate din punct de vedere morfologic și funcțional, prin realizarea unor table-top-uri (onlay- încrustații realizate la nivelul suprafeței ocluzale pentru refacerea ocluziei, mușcăturii), prin realizarea unor coroane dentare sau cu ajutorul tratamentului ortodontic.
- Alte tratamente de corectare a bruxismului includ exercițiile de relaxare musculară și igienă dentară pe timpul nopții.
Tratamentul bruxismului necesită ca pacientul să încerce conștient să reducă bruxismul în timp ce este treaz prin anumite tehnici stabilite cu medicul dentist și terapeut. Dacă sunteți conștient că vă scrașniți dinții, încercați să numărați, notați pe cât posibil cât de des se intamplă pe parcursul unei zile, în cazul bruxismului diurn. Mai apoi, încercați să vă dați seama ce activitate faceți atunci când se întâmplă și care poate fi cauza. Oamenii care sunt conștienți că bruxează pot renunța cu o ușurință mai mare.
Indiferent de cauza bruxismului, tratamentul ales împreună cu medicul specialist are ca scop schimbarea comportamentului prin relaxarea limbii, a dinților și a buzelor. Când pacienții devin conștienți că suferă de bruxism, primul sfat este să își relaxeze limba, prin exerciții, arcadele dentare să fie separate și buzele să stea închise.
Gutiera pentru bruxism trebuie purtată o perioada de timp sau întreaga viață?
Gutira reprezintă un dispozitiv intra-bucal realizat din material termo-plastic, ce împiedică contactul ocluzal, fiind potrivite între dinți. Pot fi purtate în funcție de gravitatea situației pe timpul zilei, nopții sau 24 h/zi
Timpul de purtare diferă de la pacient la pacient. Perioada de purtare poate să fie de minim 3 luni pentru pacienții conștiincioși și care urmează ulterior tratamente asociate: odontale, protetice, ortodontice parodontale și până la purtarea gutierei pentru toată viață pe timpul nopții, pentru pacienții care nu doresc sau nu își permit reabilitări dentare complexe. Uneori, pentru a trata această afecțiune, este necesară repoziționarea dinților și modificarea contactelor dintre dinți, ceea ce se realizează cu un aparat ortodontic.
Ce complicații pot apărea în lipsa tratamentului?
Pentru a evita complicațiile ce pot apărea din cauza bruxismului, este necesar ca pacienții să urmeze tratamentul prescris de medicul stomatolog, adaugă Dr. Cristina Mihai, medic specialist ortodonție, DentalMed.
Netratat, bruxismul duce la dureri de cap recurente, apariția migrenelor și probleme ale articulaţiei temporo-mandibulare (locul unde maxilarul inferior se articulează cu craniul), dureri la nivelul mușchilor feței, precum și la fracturi dentare. De regulă, durerile cauzate de bruxism pot fi confundate cu durerile de urechi, nevralgii, dureri ale mușchilor gâtului și ale cefei și mărirea volumului muşchiului maseter.
Nu uitați nici de controlul periodic la medicul stomatolog! Acesta poate identifica semnele precoce ale bruxismului și poate face recomandările potrivite pentru a preveni acutizarea sau agravarea acestor probleme, conchide specialistul ortodont.
