Din cuprinsul articolului
Un val de studii arată că bunătatea are efecte reale asupra corpului și psihicului: reduce stresul, inflamarea, durerea și întărește conexiunile sociale. Descoperă cum gesturile mici pot avea un impact terapeutic.
Bunătatea, un „medicament” la îndemâna tuturor
Tot mai multe studii arată că bunătatea nu este doar o valoare morală, ci și un factor măsurabil pentru sănătate. O vorbă bună, o mână de ajutor, un moment de empatie sau un gest altruist pot declanșa reacții biologice benefice, comparabile cu efectele exercițiilor fizice sau ale meditației.
Experții numesc aceste momente „positivity resonance” („rezonanță pozitivă”), clipe în care două persoane intră într-o conexiune pozitivă, schimbând priviri, zâmbete sau emoții. În acele secunde, corpul produce un cocktail de substanțe:
- oxitocină- hormonul atașamentului și al relaxării,
- dopamină- neurotransmițătorul motivației,
- serotonină– regulatorul stării de bine.
Aceste reacții reduc nivelul de cortizol, hormonul stresului, ceea ce explică de ce oamenii orientați spre bine sunt adesea mai relaxați și mai echilibrați.
Cum influențează bunătatea psihicul și emoțiile
Într-un studiu experimental publicat în 2022, persoanele cărora li s-a cerut să facă acte de bunătate în mod regulat au observat reduceri mai mari atât ale simptomelor de depresie, cât și ale celor de anxietate, comparativ cu cele cărora nu li s-a cerut acest lucru.
„Conexiunea socială este unul dintre ingredientele vieții cel mai puternic asociate cu bunăstarea. Efectuarea de acte de bunătate pare a fi una dintre cele mai bune modalități de a promova aceste conexiuni”, a declarat David Cregg, unul dintre autorii studiului, care era pe atunci cercetător la Universitatea de Stat din Ohio.
Bunătatea are un efect cumulativ: cu cât o practici mai des, cu atât îți modelezi creierul să perceapă lumea printr-o lentilă afectivă pozitivă.
Printre beneficii se numără:
- Reducerea anxietății: oamenii care fac acte de bunătate raportează un nivel mai mic de îngrijorare în viața de zi cu zi.
- Scăderea riscului de depresie: empatia și voluntariatul stimulează zonele cerebrale responsabile cu recompensa, reducând senzația de izolare.
- Creșterea stimei de sine: atunci când contribui la binele altora, îți consolidezi valoarea personală și identitatea.
- Combaterea singurătății: conexiunile sociale create prin bunătate sunt un antidot excelent împotriva izolării, un factor de risc major pentru sănătate.
Un aspect interesant este că bunătatea crește sentimentul de control: atunci când ajuți, simți că poți influența pozitiv lumea din jur, ceea ce îmbunătățește reziliența în fața stresului.
Impactul fizic al bunătății: ce se întâmplă în corp
Surprinzător pentru mulți, efectele bunătății sunt vizibile și la nivel fizic. Există cercetări ample care arată că persoanele implicate constant în acte de altruism:
- raportează mai puține dureri fizice,
- au o tensiune arterială mai stabilă,
- prezintă un nivel mai scăzut de inflamație,
- au un risc mai redus de probleme cardiovasculare.
Un studiu realizat pe o perioadă de un deceniu, efectuat pe aproximativ 48.000 de persoane din Marea Britanie, a constatat că cei care donau în mod regulat bani în scopuri caritabile sau își ofereau timpul ca voluntari au experimentat mai puține dureri care le-au afectat capacitatea de a munci.
Cercetarea a urmărit participanții între 2011 și 2020. După ce au luat în considerare factori precum vârsta, venitul, starea inițială de sănătate și depresia, cercetătorii au descoperit că persoanele care fie au donat, fie au făcut voluntariat au raportat niveluri mai scăzute de interferență cu durerea în timp, comparativ cu cei care nu au făcut niciuna dintre aceste două acțiuni.
Efectul a fost cel mai puternic în rândul persoanelor care și-au donat atât timpul, cât și banii în mod regulat.
De ce creierul este programat să răspundă pozitiv la bunătate
Din perspectiva psihologiei evoluționiste, comportamentele sociale pozitive cresc șansele de supraviețuire. Când ajuți, întărești relațiile de încredere, iar aceste rețele sociale au funcționat mereu ca un „scut” pentru indivizi.
Fiecare act de bunătate funcționează ca un antrenament pentru sistemul nervos, reducând reactivitatea la stres. În timp, se formează un „cerc virtuos”: bunătatea generează bună dispoziție, care la rândul ei crește disponibilitatea de a fi bun.
Cum poți introduce bunătatea în rutina zilnică
Nu ai nevoie de gesturi grandioase. Bunătatea funcționează chiar și în doze mici, repetate:
- oferă un compliment sincer,
- oprește-te câteva secunde să asculți cu adevărat pe cineva,
- fă un gest neașteptat pentru un coleg sau un vecin,
- implică-te într-o cauză socială, chiar și ocazional,
- trimite un mesaj de încurajare cuiva drag,
- donează haine, timp sau resurse în funcție de posibilități.
Important este să acționezi intenționat: gestul conștient stimulează zonele cerebrale ale recompensei mult mai eficient decât cel automat.
Bunătatea și este un instrument real pentru sănătate, nu doar o virtute. Iar știința confirmă ceea ce poate simțeam deja intuitiv: atunci când facem bine, ne facem bine și nouă.
Prin gesturi mici, oferim mai mult decât ajutor: ne protejăm mintea, întărim corpul și construim o viață mai conectată și mai echilibrată.
Titluri
• „De ce bunătatea îți poate schimba sănătatea: Ce spune știința”
• „Fii bun, trăiește mai bine: Legătura surprinzătoare dintre altruism și sănătate”
• „Bunătatea face bine, la propriu: Descoperiri uimitoare ale cercetătorilor”
Surse:
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/17439760.2022.2154695
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37037156/
