Din cuprinsul articolului
Burnoutul la medici! O doctoriță de la Spitalul Județean Buzău a fost găsită fără suflare în această dimineață, în timpul gărzii. Vestea a adus la tăcere colectivul medical și a readus în discuție tema epuizării profesionale în sistemul sanitar din România.
Directorul spitalului, Sorin Pătrașcu, a vorbit cu lacrimi în ochi despre presiunea uriașă la care sunt supuși medicii.
„Indiferent de rezultatul anchetei, indiferent de motiv, nu… NU TREBUIA SĂ SE AJUNGĂ AICI! Există o presiune enormă și eu vă simt, în fiecare zi, că sunteți obosiți, că sunteți terminați, că vi se pune o presiune gratuită, și nu mă refer la cazul de la Pediatrie, mă refer la faptul că nu mai există omenie. Ni se cere empatie, dar noi nu avem parte de o minimă omenie.”, potrivit sansanews.ro.
Discursul ținut de Sorin Pătrașcu surprind o realitate pe care mulți medici o resimt zilnic: gărzi de peste 24 de ore, lipsa personalului medical, pacienți tot mai numeroși și, mai mult decât atât, un sistem birocratic sufocant.
Totul despre burnoutul. Uite cum se manifestă
Burnoutul este o formă severă de epuizare fizică și psihică care apare adesea din cauza stresului cronic, iar în spitalele de la noi din țară, mulți medici ajung la limită.
Potrivit Colegiului Medicilor din România, peste 60% dintre cadrele medicale spun că se simt epuizate, iar 1 din 3 ia în calcul să părăsească sistemul. Sub protecția anonimatului, un medic din Capitală a spus recent că „nu mai e doar oboseală. E o epuizare totală. Simți că nu mai poți și că nimănui nu-i pasă.”
Cauzele principale ale epuizării medicilor
Printre cauzele principale ale epuizării medicilor se numără lipsa personalului, turele foarte lungi, birocrația excesivă, absența consilierii psihologice și presiunea constantă din partea pacienților și a familiilor, iar în aceste condiții burnoutul devine o consecință firească a unui sistem care cere totul și oferă prea puțin.
Dr. Tudor Ciuhodaru: Am solicitat ca burnoutul să fie inclus printre bolile profesionale
De curând, medicul Tudor Ciuhodaru a vorbit despre efectele stresului și suprasolicitării la locul de muncă, în special în rândul medicilor.
„Am solicitat ca burnoutul să fie inclus printre bolile profesionale, inclusiv la personalul medical. E o reală problemă de sănătate publică. Mă uitam chiar pe statisticile europene. Depresia și burnoutul sunt două afecțiuni frecvente în rândul personalului medical, iar în România, cu atât mai mult, având în vedere statisticile pe care le-am văzut până acum. Evaluarea și combaterea lor eficientă țineau chiar de acel program de sănătate mintală pe care l-am lăsat, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European”, a explicat Ciuhodaru, pentru Ziare.com.
Consecințele burnoutului
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnoutul ca un fenomen major în rândul personalului medical. Într-o declarație din 28 mai 2019, OMS a definit burnoutul ca un sindrom rezultat din stresul cronic la locul de muncă, nereușind să fie gestionat eficient. Acesta se caracterizează prin trei dimensiuni: epuizare energetică, distanțare mentală față de locul de muncă și un sentiment de ineficacitate profesională.
