Cancerul pe care îl previi cu un vaccin și pe care îl vindeci într-o proporție mare, de 90%, dacă a fost diagnosticat în timp util.
La nivel global, peste 550.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin în 2018, iar peste 310.000 de femei și-au pierdut viața din cauza acestei boli. România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană în privința numărului de îmbolnăviri, iar cancerul de col este pe locul 2 în topul cancerelor de care suferă româncele, după cel de sân.
Mai grav este că multe dintre diagnostice sunt puse foarte târziu, când opțiunile de tratament sunt limitate. În plus, în țara noastră subiectul vaccinării anti-HPV este încă unul sensibil.
“În ciuda programelor de screening și a promovării vacinării anti-HPV, vedem paciente din România cu cancer cervical avansat. Aș reaminti, în acest context, importanța controlului ginecologic regulat și a testului Babeș Papanicolau. Se vorbește tot mai mult de vaccinul anti-HPV. 90 la sunt dintre cancerele de col sunt date de infecția cu HPV. De aceea, se estimează că, în viitor, vaccinarea va scădea rata îmbolnăvirilor de cancer de col uterin”, spune medicul oncolog Leyla Ozer care tratează cu succes paciente din România.
Din 200 de tulpini de HPV, 30 se localizează la nivel genital. Dintre acestea, 15 tipuri de tulpini de HPV sunt implicate în apariția cancerului de col. Însă 70-80 la sută dintre cancere sunt provocate de tulpinile 16 și 18. Aceste două tulpini produc de 5 ori mai multe îmbolnăviri de cancer decât decât celelalte 13 tulpini oncogene la un loc.
“Multe femei se sperie când află că sunt infectate cu HPV pentru că se gândesc automat la cancer. Însă cancerul este declanșat în condițiile în care infecția cu HPV, care produce inflamație, se asociază cu fumatul, numărul mare de nașteri, consumul unor medicamente imunosupresoare și cu riscul genetic. Doar o femeie din 3 cu risc mare va dezvolta un cancer. În aceste condiții, se explică utilitatea testului Papanicolau și a testării pentru HPV. Depistate în stadii incipiente, leziunile maligne provocate de HPV pot fi tratate cu succes”, întărește mesajul pro atitudine responsabilă profesorul Mehmet Faruk Köse, ginecolog, obstetrician și oncolog în cadrul Spitalului Universitar Acibadem Atakent.
Deși este foarte puțin probabil, Human Papilloma Virus se poate lua de pe toaletă, prosoape sau alte accesorii de baie. Însă HPV se transmite, de obicei, pe cale sexuală. Bărbații pot fi purtători de HPV și îl pot trasmite mai departe femeilor. Odată contractat de către parteneră, virusul devine activ într-un interval cuprins între un an și jumătate și 15 ani de la contact. Timpul mediu în care virusul devine activ este între 7 și 8 ani. În cazul bărbaților, virusul se elimină în 6 luni.
“HPV infectează colul uterin și provoacă inflamație în sfera genitală. În mod normal, inflamația trece de la sine. Totuși, dacă există factori de risc asociați sau virusul este oncogen, atunci afectarea este clasată drept nivel CIN1. Există posibilitatea ca virusul să producă leziuni cu risc scăzut de malignizare. Însă dacă există riscuri asociate, atunci leziunile pot avea risc major de malignizare. Nivelul CIN1 nu impune tratament, iar 60 la sută dintre cazuri se remit singure. Însă dacă vorbim de CIN2 și CIN3, atunci pacientele primesc tratament pentru a reduce riscul de cancer. Riscul ca boala să evolueze de la CIN2 și CIN3 este de 15 %. În aceste cazuri, este de ajuns îndepărtarea leziunii cervicale, cu păstrarea uterului”, completează profesorul Mehmet Faruk Köse.
“În stadii incipiente, cancerul de col uterin se poate trata chirurgical, cu succes. Există și medicamente chimioterapice, dar se folosesc în stadii mai avansate. Dacă tumora s-a extins către zonele din vecinătatea colului uterin, atunci nu recomandăm intervenția chirurgicală, ci radioterapie combinată cu chimioterapie. E un tratament clasic, dar eficient, chiar și în aceste stadii. Totuși, în stadiul 3 de cancer cervical, riscul de recidivă este foarte mare, chiar dacă se aplică chemoradioterapia. Dar există un procent de pacienți care pot fi tratați cu succes. În stadiul 4 al bolii, aplicăm îngrijiri paliative pentru a ușura suferința pacientelor și pentru a prelungi supraviețuirea”, adaugă medicul Leyla Ozer.
O soluție pentru a preveni acest tip de îmbolnăvire este vaccinarea. Spre deosebire de alte virusuri, HPV nu circulă prin sânge, ci intră pur și simplu în celulele colului uterin. De aceea, corpul nu reacționează ca la alte virusuri, pe care le detectează și ia măsuri să le anihileze. Vaccinul introduce în circulație, prin injectarea intramusculară, anticorpi care imită HPV tocmai pentru a alerta organismul. Vaccinurile furnizează protecție împotriva tulpinilor oncogene 16 și 18.
“Este recomandat ca vaccinul să fie făcut atât fetelor cât și băieților la 11, 12 ani. Copiii pot fi vaccinați după vârsta de 9 ani. Este de dorit ca vaccinul să se facă până la 21 de ani la băieți și până la 25 la fete. Se recomandă ca vaccinul să fie administrat în 3 doze standard: a doua doză se injectează la două luni de la prima, iar a treia doză, după 6 luni de la cea de-a doua. Băieții și fetele cu vârsta sub 15 ani pot primi doar două doze. Dovezile medicale au arătat eficacitatea vaccinului după 5 ani de la administrarea a 3 doze unui grup de copii, astfel încât nu este nevoie ca vaccinul să fie repetat”, explică profesorul Mehmet Faruk Köse, ginecolog oncolog reputat.
Așadar nu ezitați să vă vaccinați copiii și să mergeți anual la ginecolog pentru consult, ecografie și test Babeș Papanicolau. Și optați pentru cei mai buni specialiști. În cazul în care este necesară o intervenție chirurgicală pentru prevenirea sau tratarea cancerului de col, experiența chirurgilor este foarte importantă pentru prevenirea complicațiilor și pentru o bună speranța de viață a pacientelor cu cancer de col uterin. La ora actuală, se folosesc cu succes chirurgia laparoscopică și cea robototică, cu o rată de succes foarte mare, recuperare rapidă și fără afectarea vieții sexuale a pacientei.
