Profesor doctor Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie: Ce înseamnă scenariul 4 de gestionare a pandemiei pentru România
Profesorul a acordat un interviu în această dimineață postului de radio Radio România Actualități.
Domnia sa a explicat ce presupune scenariul 4 pentru România în contextul pandemiei cu Covid-19.
Scenariul 4 este, practic, cel mai avansat pe scara intensităţii pandemiei pe care l-aţi luat în calcul?
Alexandru Rafila: ”Sigur, aşa a fost proiectat de la început acest scenariu sau, mă rog, aceste scenarii, pentru că ne găsim la Scenariul nr. 4. Sigur că da, până la urmă pregătirea sistemului de sănătate poate fi făcută până la o anumită limită, nu poţi să schimbi mai mult decât omenește este posibil și un astfel de scenariu până la urmă oferă soluții pentru ca să ne concentrăm asupra persoanelor cu forme grave de boală în spitale, iar persoanele care vor avea forme ușoare de boală, chiar forme medii, să poată să fie îngrijite în afara spitalului, la domiciliu sau în spații special amenajate.
Gradul de testare creşte progresiv. Dacă vă uitaţi de la o săptămână la alta, nu transporturile reprezintă problema, nu echipamentele reprezintă o problemă, ci personalul calificat să facă aceste teste și lucrurile acestea, organizarea laboratorelor și introducerea de noi unități care să poată să testeze, prin tehnicile de biologie moleculară, care sunt singurele care sunt sigure și sunt, practic, certificate și de către Organizația Mondială a Sănătății, durează ceva timp. Dar faptul că noi reușim de la o săptămână la alta să dublăm, practic, capacitatea de testare este un lucru foarte bun şi sper să ajungem în decurs de câteva săptămâni să putem să testăm până la 10.000 de persoane în fiecare zi.”
Apropo de acest Scenariu 4, medicii care nu prezintă simptome sau au luat virusul, dar au cazuri ușoare, vor putea și ei să se implice în continuare?
Alexandru Rafila: În funcţie de necesarul de personal. Dacă necesarul de personal dintr-o anumită zonă va impune acest lucru și având în vedere până la urmă modelul, mă rog, nu este un model neapărat, dar este un precedent care s-a întâmplat în multe alte ţări, în măsura în care ei fac forme asimtomatice sau, mă rog, forme foarte ușoare de boală, dacă utilizează echipamentul de protecție adecvat, bineînțeles că pot să facă acest lucru, să îngrijească, spre exemplu, pacienţii infectaţi.
Apropo de această pandemie de coronavirus, veștile cele mai tragice vin din Spania, din Italia, mai nou, din Franța sau din Anglia. Cum evedeți evoluția acestei pandemii, gândindu-ne, evident, și la scenariul posibil pentru România, în condițiile în care sunt unele zone unde s-a declarat carantinarea totală a unor localități, cum s-a întâmplat mai ales în Italia?
Alexandru Rafila: Există un decalaj între țări în ceea ce privește manifestarea infecției. În Italia sunt semne că, practic, curba începe să se aplatizeze, adică numărul de cazuri noi înregistrate zilnic începe să scadă și, cu un mic decalaj, va începe să scadă și numărul de decese.
Practic, noi suntem nu știu dacă cu vreo trei-patru săptămâni în urma Italiei, de aceea eu anticipez, cum spuneam, că spre sfârșitul lunii aprilie vom avea un maxim de cazuri noi, mai ales că în jur de data de 18 este Paștele și, sigur, contactele sociale se vor intensifica, chiar dacă nu vom discuta de contacte de mare anvergură.
Faptul că familiile se vor reuni va constitui, practic, un element care să contribuie la apariția de cazuri noi. Eu cred că, cel puțin în România, la începutul lunii mai, după ce vom atinge un maxim, numărul de cazuri noi va începe să scadă, iar, așa, ca și evoluție globală, probabil că luna iunie este un termen rezonabil în care să apreciem că transmiterea va scădea, odată și cu creșterea temperaturilor în emisfera nordică, fără să dispară, și lucrurile vor continua așa peste vară, cu transmitere mai redusă, cu un număr de cazuri care să permită reacția sistemelor de sănătate.
Iar în toamnă vom asista din nou la o creștere a numărului de cazuri. Până în toamnă, însă, ceea ce cred eu este că vom avea un tratament care să fie eficace împotriva acestei infecții și asta ar fi foarte important, pentru că va reduce drastic numărul de cazuri severe și va reduce și presiunea pe sistemele de sănătate și implicit numărul de decese.
Pe finalul interviului nostru, pentru că, într-adevăr, cum spuneți, numărul celor care se vor îmbolnăvi cu COVID-19 în România va crește, evident, o prognoză nu putem face apropo de numărul la care se va ajunge. Rămânem în continuare atenți la toate detaliile, calmi, responsabili, vigilenți și, evident, acasă? Păstrăm aceeași măsură?
Alexandru Rafila: Da, în măsura în care acest lucru este posibil. Trebuie totuși să ne ducem să ne desfășurăm activitatea, în unități sanitare, de exemplu, dar nu numai în unități sanitare, în activitățile de producție, de menținere a activității economice, pentru că, să știți, cel puțin din punctul meu de vedere, menținerea funcționalității economice este cel puțin la fel de importantă ca și prevenirea trasmiterii infecției cu noul coronavirus.
Important este să stăm acasă atunci când nu suntem la serviciu. Să reducem la maximum posibil contactele sociale și să încercăm să respectăm măsurile individuale de protecție. În fine, un lucru foarte important: să reuşim să ne spălăm la timp pe mâini înainte să punem mâna pe față sau pe nas, pentru că în felul acesta putem să transmitem boala, dincolo de calea clasică și majoritară de transmitere a bolii – cea aeriană; sunt foarte apropiate, a reiterat profesor dr. Alexandru Rafila în interviul acordat postului de radio Radio România Actualități.
