Din cuprinsul articolului
Moartea unui om lasă în urmă nu doar durere, ci și întrebări practice la care familia trebuia să aibă răspuns înainte să fie copleșită de birocrație.
Pensia de urmaș este unul dintre drepturile sociale cel mai puțin înțelese de români, deși poate reprezenta o diferență reală în bugetul lunar al unui soț rămas singur sau al unor copii rămași fără susținător. Iată tot ce trebuie să știi: cine poate cere această pensie, de când, în ce condiții și cât primește.
Ce este pensia de urmaș și de ce contează
Pensia de urmaș se acordă persoanelor care au depins economic de un asigurat decedat — soț sau copii — și este calculată din pensia pe care o primea sau ar fi primit-o susținătorul la data decesului. Nu este o pomană socială, ci un drept câștigat prin contribuțiile la sistemul public de pensii ale celui decedat.
Conform legislației române în vigoare (Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii), pensia de urmaș se stabilește în funcție de numărul beneficiarilor și reprezintă un procent din pensia susținătorului:
- 50% pentru un singur urmaș
- 75% pentru doi urmași
- 100% pentru trei sau mai mulți urmași
Soțul supraviețuitor: în ce situații poate cere pensia de urmaș
Condițiile diferă în funcție de situația concretă a soțului rămas în viață, iar legea prevede mai multe scenarii distincte.
1. La vârsta standard de pensionare, pe tot restul vieții
Soțul supraviețuitor poate cere pensia de urmaș la împlinirea vârstei standard de pensionare, cu condiția ca mariajul să fi durat cel puțin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost între 10 și 15 ani, dreptul există, dar pensia se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună lipsă, adică 6% pentru fiecare an în minus față de cei 15.
Concret: o persoană care a fost căsătorită 12 ani va primi pensia de urmaș redusă cu 18% față de cuantumul standard.
2. Soțul cu invaliditate de gradul I sau II
Dacă soțul supraviețuitor nu a împlinit vârsta de pensionare, dar are grad de invaliditate I sau II, stabilit prin decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, poate solicita pensia de urmaș dacă:
- mariajul a durat cel puțin un an
- nu realizează venituri lunare din muncă — sau dacă le realizează, acestea sunt sub nivelul salariului minim brut garantat în plată
Această prevedere protejează persoanele cu dizabilități grave care nu pot munci și care rămân fără susținătorul economic al familiei.
3. Decesul din cauza unui accident de muncă sau boală profesională
Aceasta este situația în care legea este cea mai permisivă: dacă soțul susținător a murit ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, soțul supraviețuitor poate cere pensia de urmaș indiferent de durata căsătoriei, cu condiția să nu fi împlinit vârsta de pensionare și să nu aibă venituri salariale peste nivelul salariului minim brut.
4. Primele 6 luni după deces pentru toți ceilalți
Soții care nu se încadrează în niciuna din situațiile de mai sus primesc totuși pensia de urmaș pentru o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă nu au venituri din muncă sau dacă veniturile sunt sub salariul minim brut pe țară. Este o formă de protecție temporară în fața șocului economic produs de pierderea unui susținător.
5. Soțul care îngrijește copii mici
Dacă la data decesului susținătorului, soțul supraviețuitor are în îngrijire unul sau mai mulți copii sub 7 ani, pensia de urmaș se acordă până când ultimul copil împlinește 7 ani — din nou, cu condiția absenței veniturilor salariale sau a veniturilor sub salariul minim.
Ce se întâmplă dacă soțul supraviețuitor are deja pensie proprie
Legea permite optarea între două drepturi, nu cumulul lor automat. Soțul supraviețuitor care are pensie proprie și îndeplinește și condițiile pentru pensia de urmaș poate alege ce e mai avantajos dintre cele două. Plata noii opțiuni se face cu luna următoare solicitării, deci este important să nu tergiversezi depunerea cererii.
Aceeași regulă se aplică și copiilor urmași care beneficiază de o pensie proprie.
Copiii urmași pot cumula pensia cu salariul?
Da, și această prevedere este importantă mai ales pentru tinerii aflați în formare profesională sau la primul loc de muncă. Copiii, beneficiari ai pensiei de urmaș, pot cumula pensia cu veniturile salariale, indiferent de cuantumul acestora, atâta timp cât activitatea desfășurată presupune asigurare obligatorie în sistemul public.
Spre deosebire de soțul supraviețuitor, ai cărui urmași nu pot depăși pragul salariului minim, copiii nu au această restricție. Este o diferență notabilă în lege, menită să nu descurajeze tinerii să muncească după pierderea unui părinte.
Cum se depune cererea și unde
Cererile pentru pensia de urmaș se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia domiciliază solicitantul. Dosarul include, de regulă: certificatul de deces al susținătorului, dovada calității de urmaș (certificat de căsătorie sau de naștere), actele de identitate și, după caz, decizia medicală de invaliditate.
Termenele contează: pensia se acordă de la data înregistrării cererii, nu retroactiv de la data decesului (cu excepția situațiilor în care cererea se depune în termen de 30 de zile de la deces, caz în care drepturile curg de la data decesului). Întârzierea nejustificată a depunerii cererii înseamnă pierdere de drepturi.
Informații oficiale actualizate sunt disponibile pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.
Ce nu acoperă pensia de urmaș
Legea nu oferă pensie de urmaș soților divorțați, indiferent de durata căsătoriei anterioare — cu excepția situației în care un tribunal a stabilit obligația de întreținere din partea celui decedat. De asemenea, concubinii nu au drept la pensie de urmaș, indiferent de durata relației sau de dependența economică dovedibilă.
Pensia de urmaș nu rezolvă durerea pierderii, dar poate asigura un minimum de stabilitate financiară într-un moment în care cei rămași în urmă au nevoie de liniște, nu de presiuni suplimentare. Cunoașterea drepturilor — la timp și corect — este primul pas pentru a nu pierde beneficii la care legea îți dă acces.
