Din cuprinsul articolului
Nivelul vitaminei D din organism ar putea avea legătură cu sănătatea creierului pe termen lung, arată o cercetare publicată în 2026 în revista Neurology. Rezultatele sugerează că persoanele care aveau valori mai ridicate ale acestei vitamine la vârsta adultă au prezentat, după mai bine de un deceniu, un marker biologic mai favorabil în ceea ce privește riscul de demență.
Studiul nu arată că vitamina D previne boala, însă aduce în prim-plan o întrebare practică: care este nivelul considerat adecvat și cum poate fi menținut?
Ce a descoperit studiul despre vitamina D și creier
Cercetarea a urmărit 793 de adulți, cu o vârstă medie de 39 de ani la început. Nivelul de vitamina D a fost măsurat în sânge, iar după aproximativ 16 ani participanții au fost evaluați prin investigații imagistice cerebrale.
Rezultatul principal: persoanele cu niveluri mai ridicate de vitamina D au avut cantități mai mici de proteină tau, un marker asociat cu declinul cognitiv și boala Alzheimer.
Nu a fost observată o legătură similară cu beta-amiloidul, un alt indicator implicat în aceste afecțiuni.
Care este „cantitatea ideală” de vitamina D
În studiu, cercetătorii au folosit un prag clar:
-
nivel optim: peste 30 ng/mL (nanograme per mililitru)
-
nivel scăzut: sub 30 ng/mL
Acest interval este în linie cu recomandările mai multor ghiduri medicale internaționale.
Valorile general acceptate:
-
sub 20 ng/mL → deficit
-
20–30 ng/mL → insuficiență
-
30–50 ng/mL → interval considerat adecvat pentru majoritatea adulților
-
peste 50–60 ng/mL → valori ridicate, care necesită monitorizare
Doza zilnică recomandată (DZR)
Aportul zilnic recomandat diferă în funcție de vârstă și context:
-
adulți până la 70 de ani → 600–800 UI/zi
-
persoane peste 70 de ani → 800–1000 UI/zi
-
în anumite situații (deficit confirmat) → medicul poate recomanda doze mai mari, temporar
În Europa, multe ghiduri indică frecvent 800–2000 UI/zi pentru menținerea unui nivel adecvat, mai ales în sezonul rece.
De ce contează vitamina D pentru creier
Vitamina D nu este implicată doar în sănătatea oaselor. Receptorii pentru această vitamină există și la nivelul creierului.
Cercetările sugerează că vitamina D poate influența:
-
procesele inflamatorii
-
protecția neuronilor
-
funcționarea sistemului nervos
-
reglarea unor mecanisme implicate în îmbătrânirea creierului
Nivelurile scăzute au fost asociate, în mai multe studii, cu un risc mai mare de declin cognitiv.
Cât de frecvent este deficitul
În studiul citat, aproximativ 34% dintre participanți aveau niveluri scăzute de vitamina D, iar doar 5% luau suplimente.
Datele europene arată o situație similară, mai ales în lunile de iarnă, când expunerea la soare este limitată.
Cum îți poți menține nivelul optim
Nivelul vitaminei D depinde de mai mulți factori, iar echilibrul se obține prin combinația lor:
Expunerea la soare
-
15–30 de minute pe zi, în sezonul cald
-
fără protecție solară pe suprafețe mici de piele
Alimentația
Surse utile:
-
pește gras (somon, macrou, sardine)
-
ouă
-
lactate și produse fortificate
Suplimentele
-
utile mai ales în sezonul rece
-
recomandate după evaluarea nivelului din sânge
Ce trebuie să știi înainte de suplimentare
Dozele mari luate fără recomandare medicală pot duce la exces de vitamina D, care afectează echilibrul calciului în organism.
De aceea, testarea nivelului din sânge rămâne cea mai sigură metodă pentru ajustarea aportului.
Limitele studiului
Autorii atrag atenția că nivelul vitaminei D a fost măsurat o singură dată, iar relația observată nu demonstrează un efect direct de protecție.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma dacă menținerea unor valori mai ridicate poate influența în mod real riscul de demență.
De reținut
Un nivel de vitamina D de peste 30 ng/mL este asociat, în acest studiu, cu un marker cerebral mai favorabil după 16 ani.
Deși nu există dovezi că vitamina D previne demența, menținerea unor valori adecvate rămâne o parte importantă a sănătății generale.
Monitorizarea periodică și un aport adaptat nevoilor individuale pot contribui la menținerea funcției cognitive pe termen lung.
