O inimă care bate prost nu doare, dar poate duce la AVC

Din cuprinsul articolului

Milioane de români trăiesc cu o bombă cu ceas în piept fără să știe. Fibrilația atrială, cea mai frecventă aritmie cardiacă, afectează peste 200.000 de persoane în România și reprezintă cauza principală pentru 30% dintre accidentele vasculare cerebrale (AVC).

Dr. Anca Simona Tâu, medic primar Cardiologie și Boli interne, avertizează că: „O inimă care bate prost… și o viață care poate deraia brusc. Nu doare. Nu anunță. Uneori nici nu se simte. Dar poate fi începutul unui accident vascular cerebral devastator”

Ce este fibrilația atrială și de ce este atât de periculoasă

Fibrilația atrială este o tulburare a ritmului cardiac în care camerele superioare ale inimii (atriile) bat haotic și neregulat, în loc să se contracte ritmic. Această disfuncție face ca sângele să stagneze în atrii, crescând riscul de formare a cheagurilor care pot migra către creier și provoca accident vascular cerebral.

Pericolul major al acestei aritmii constă în caracterul său „silențios”. Spre deosebire de un infarct care provoacă durere toracică intensă, fibrilația atrială poate evolua ani de zile fără simptome evidente, crescând progresiv riscul de complicații severe.

Mărturia reală care trebuie să ne pună pe gânduri

Dr. Tâu prezintă cazul unui pacient de 62 de ani care ilustrează perfect riscurile neglijării simptomelor: „Am crezut că e stres. Pulsul îmi bătea aiurea, dar nu m-am dus la medic. Până când, într-o seară, nu mai puteam respira. La Urgență: fibrilație atrială. Și vestea că, dacă mai așteptam, făceam AVC.”

Această experiență nu este izolată. Studiile arată că aproximativ 40% dintre pacienții cu fibrilație atrială nu prezintă simptome clare, descoperind afecțiunea doar în urma unui control de rutină sau, mai grav, după un accident vascular cerebral.

Cine sunt persoanele cu risc crescut în 2025

Conform ghidurilor actualizate ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) din 2024, următoarele categorii prezintă risc crescut:

Factori de risc majori:

Vârsta peste 65 de ani (riscul crește exponențial după această vârstă)
Hipertensiune arterială (dublează riscul de fibrilație atrială)
Diabet zaharat (crește riscul cu 40%)
Apnee în somn (prezentă la 50% dintre pacienții cu fibrilație atrială)
Obezitate (fiecare creștere cu 5 unități a IMC crește riscul cu 29%)

Factori de risc adiționali:

Boala coronariană ischemică
Insuficiență cardiacă
Hipertiroidism
Consum excesiv de alcool
Istoric familial de aritmii

Simptome care nu trebuie ignorate niciodată

Deși poate fi asimptomatică, fibrilația atrială prezintă adesea semne de alarmă pe care le ignorăm din cauza ritmului alert de viață:

Simptome clasice:

Palpitații
Oboseală inexplicabilă și scăderea toleranței la efort
Amețeli sau senzație de leșin
Dificultăți de respirație, în special la efort
Dureri toracice sau senzație de presiune în piept

Simptome atipice:

Tulburări de somn nou apărute
Anxietate sau atacuri de panică inexplicabile
Scăderea performanței cognitive
Umflarea gleznelor

Diagnosticul modern – simplu și salvator

Electrocardiograma (EKG) rămâne standardul de aur pentru diagnosticarea fibrilației atriale. Acest test simplu, nedureros, care durează doar 2-3 minute, poate identifica imediat tulburarea de ritm.

Metode moderne de diagnostic:

EKG standard – pentru depistarea în cabinet
Monitorizare Holter 24-48 ore – pentru aritmii intermitente
Monitoare de eveniment – purtate până la 30 de zile
Dispozitive wearable – ceasuri inteligente cu funcție EKG
Implanturi subcutanate – pentru monitorizare pe termen lung

Tratamentul actual – de la medicamente la tehnologii avansate

Ghidurile ESC 2024 au revoluționat abordarea terapeutică, punând accent pe personalizarea tratamentului:

1. Evaluarea riscului de AVC

Se utilizează scorul CHA₂DS₂-VA actualizat, care include:

C – Insuficiență cardiacă congestivă (1 punct)
H – Hipertensiune (1 punct)
A₂ – Vârstă ≥75 ani (2 puncte)
D – Diabet (1 punct)
S₂ – AVC/AIT anterior (2 puncte)
V – Boală vasculară (1 punct)
A – Vârstă 65-74 ani (1 punct)

2. Anticoagulantele – prima linie de apărare

Pentru pacienții cu scor ≥2, se recomandă anticoagulante orale directe (DOAC):

Apixaban (Eliquis)
Rivaroxaban (Xarelto)
Dabigatran (Pradaxa)
Edoxaban (Lixiana)

Aceste medicamente moderne au înlocuit în mare parte warfarina, oferind protecție superioară cu mai puține riscuri de sângerare.

3. Controlul ritmului cardiac

Medicamente antiaritmice:

Amiodaronă – pentru cazuri severe
Flecainidă sau Propafenon – pentru pacienți fără boală cardiacă structurală
Beta-blocante – pentru controlul frecvenței

4. Ablația prin cateter

Ablația a devenit terapie de primă linie pentru pacienții simptomatici cu fibrilație paroxistică. Procedura, care durează 2-3 ore, are o rată de succes de peste 85% și permite multor pacienți să renunțe definitiv la medicație.

Tehnici moderne de ablație:

Ablație prin radiofrecvență
Crioablație (înghețare)
Ablație cu laser
Electroporație pulsată (cea mai nouă tehnologie)

Evoluția spectaculoasă a medicinei în 116 ani

Dr. Tâu ne reamintește că în 1909, când Sir Thomas Lewis descria pentru prima dată fibrilația atrială pe EKG, medicii nu puteau decât să observe neputincioși evoluția bolii. Astăzi, după 116 ani, avem:

Diagnostic în 2 minute cu EKG portabil
Monitorizare continuă prin dispozitive inteligente
Medicamente care reduc riscul de AVC cu 70%
Proceduri minim invazive cu succes de peste 85%
Inteligență artificială pentru predicția episoadelor

Prevenția – mai eficientă decât orice tratament

Modificările stilului de viață pot reduce semnificativ riscul de fibrilație atrială:

Măsuri esențiale de prevenție:

Controlul tensiunii arteriale – ținta <130/80 mmHg
Managementul greutății – reducerea cu 10% scade riscul cu 20%
Activitate fizică regulată – minimum 150 minute/săptămână
Limitarea alcoolului – maximum 1 pahar/zi
Tratarea apneei de somn – folosirea CPAP când este indicat
Gestionarea stresului – tehnici de relaxare și meditație

Recomandări practice pentru fiecare categorie de risc

Pentru persoanele peste 65 de ani:

EKG anual obligatoriu, chiar fără simptome
Monitorizarea tensiunii arteriale acasă
Atenție la orice puls neregulat

Pentru persoanele cu factori de risc:

EKG la 6 luni
Consultație cardiologică anuală
Jurnal de simptome

Pentru cei diagnosticați:

Respectarea strictă a tratamentului anticoagulant
Evaluare pentru ablație dacă simptomele persistă
Monitorizare regulată a INR (pentru warfarină)

Tehnologii emergente și viitorul tratamentului

Medicina anului 2025 oferă perspective extraordinare:

Inovații în curs de implementare:

Dispozitive implantabile pentru închiderea atriului stâng (LAAO)
Terapie genică pentru corecția defectelor electrice
Inteligență artificială pentru predicția episoadelor cu 48 ore înainte
Medicamente personalizate bazate pe profilul genetic

Dr. Anca Simona Tâu concluzionează cu un mesaj clar: „Fibrilația atrială nu e o dramă. E un avertisment. Și exact ca o alarmă — contează dacă o iei în serios înainte să fie prea târziu.”

Această perspectivă optimistă, dar realistă, subliniază că avem toate instrumentele necesare pentru a preveni consecințele grave ale fibrilației atriale. Diferența dintre viață și invaliditate permanentă poate fi un simplu EKG făcut la timp.