Din cuprinsul articolului
În opinia Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan, fibrilația atrială este o amenințare crescândă la nivel global. În 2014, atunci când a lucrat la primul Registru Român de Fibrilație Atrială, estimase că în România erau la acel moment în jur de 100.000 de pacienți, numărul fiind probabil mai mult decât dublu. Acum ne așteptăm la o redublare
a numărului de cazuri până în 2060.
,,Fibrilația atrială este o boală epidemică. Prevalența ei se apropie de 3%. Numărul cazurilor de fibrilație a crescut, iar motivele sunt multiple”, a atras atenția Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan.
Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan, unul dintre medicii cardiologi români care se bucură de o reputație națională și internațională extraordinară, ,,un internist devenit aritmolog”, cum îi place să se autocaracterizeze, consultă frecvent la Enayati Medical City pacienți cu tulburări de ritm cardiac, știut fiind că dintotdeauna medicul a fost extrem de preocupat de tulburările de ritm în general și de fibrilație atrială, în special, fiind și autor în mai multe ghiduri europene de specialitate, dar și că până acum nu a cochetat prea mult cu sistemul privat.
,,Fibrilația atrială este ca un fel de ceas care o ia razna”
Profesorul cardiolog, fost Președinte al Societății Internaționale de Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP), este primul medic român care a primit titlul onorific de International Fellow al American Heart Association, este și Fellow al American College of Cardiology ca și al European Society of Cardiology și inițiatorul primului Registru Român de Fibrilație Atrială, care a reprezentat o mare parte din date a primului Registru European Pilot de Fibrilație Atrială.
,,Fibrilația atrială este ca un fel de ceas care o ia razna, în sensul că merge repede și neregulat. Se știe de foarte mult timp că fibrilația atrială se însoțește cu un prognostic rezervat încă de la debutul ei. Adică pacienții cu fibrilație atrială per global au mortalitate mai mare, au un risc crescut de infarct, de insuficiență cardiacă sau boală renală. Dar probabil că principala amenințare o reprezintă accidentul vascular cerebral (AVC), pentru că în partea superioară a inimii (atriul stâng) se formează cheaguri, care pot duce la accidentul cerebral. Ori AVC generat de fibrilația atrială este o complicație severă, nu doar prin mortalitatea crescută, dar și prin gradul de invaliditate asociat acestei afecțiuni cerebrovasculare”, a afirmat Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan.
Soluții pentru restabilirea ritmului inimii: ablație sau medicamente
Medicii artimologi (cardiologi preocupați de tulburările de ritm) se confruntă cu o dilemă la ora actuală privind fibrilația atrială și anume dacă încercarea de a reveni la ritmul normal cardiac (ritmul sinusal) este posibilă și/sau benefică pentru oricare pacient.
,,Sunt date la ora actuală care arată că păstrarea ritmului cardiac normal și încercarea cu obstinație de a-l păstra este bună, dar nu este deloc ușor de obținut. Cu cât aritmia e mai veche, cu atât păstrarea ritmului normal, odată obținută, e mai greu de păstrat. Avem la dispoziție metode farmacologice (medicamente) și nonfarmacologice (electrofiziologie intervențională). Este, din păcate, adevărat că în ceea ce privește tulburările de ritm suntem mult mai puțin dezvoltați pe latura farmacologică decât pe partea intervențională (ablație).
Avem în România câteva centre unde se practică ablație de fibrilație atrială de către specialiști excelenți. Ablația reprezintă o etapă și o măsură foarte eficientă pentru mulți, însă nu este soluția fermecată. Ea nu reușește la toți pacienții și nu garantează lipsa de recurențe”, a specificat expertul în aritmologie.
Iar pentru peste cei 14 milioane de pacienți europeni cu fibrilație atrială (proiecția pentru 2060) este puțin probabil că vor exista resurse suficiente în sistemele de sănătate pentru a generaliza acest tip de terapie.
,,Decizia între tratamentul farmacologic și tratamentul ablativ nu se trage cu creionul. Succesul ablației ajunge pe la 70% la prima intervenție și poate să se ridice la 90% la a doua încercare la persoane foarte bine selectate. Dar nu contează atât de mult fibrilația atrială cât purtătorul acesteia; într-un fel este situația la pacientul cu insuficiență cardiacă în vârstă de 70 de ani și altfel la pacientul tânăr care face fibrilație atrială paroxistică două episoade pe an. Strategia ritmului ( încercarea de-a păstra ritmul normal), deci inclusiv ablația se adresează în acest moment exclusiv simptomelor. Nu recomand ablație unui pacient care este asimptomatic”, a avertizat Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan, cel care a creat și coordonat Laboratorul de explorări Funcționale și Laboratorul de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Colentina din București.
Cu cât mai devreme se stabilește diagnosticul, cu atât mai bine
Există un ciudat paradox actual al fibrilației atriale și anume că metodele utilizate acum pentru controlul ritmului nu au reușit să demonstreze irefutabil și o scădere a mortalității.
,,Metodele pe care le avem în acest moment, nici cele farmacologice, dar nici ablația, nu sunt soluția optimă”, susține profesorul Dan, care are la activ o experiență clinică de aproape 50 de ani.
În același timp, trebuie menționat că un pacient care rămâne în fibrilație atrială poate avea o durată și calitatea vieții normale dacă, prin mijloace relativ simple, frecvența cardiacă e controlată.
,,Lucrurile se vor schimba, probabil în 4-5 ani, pentru că noi știm acum un secret foarte important, și anume că majoritatea episoadelor de fibrilații atriale sunt tăcute. Și atunci am schimbat strategia. De la venirea pacientului în cabinet cu fibrilația atrială am trecut la evaluarea pacientului la risc de fibrilație atrială și la monitorizarea lui pentru a-i depista primul episod de fibrilație atrială. Pentru aceasta avem metode moderne cum ar fi dispozitivele de monitorizare tip smart-watch. Acesta e secretul: cu cât mai devreme, cu atât mai bine”, a mărturisit Prof. Emerit Dr. Gheorghe Andrei Dan.
