Din cuprinsul articolului
S-ar putea să cunoști glucoza sub un alt nume: zahăr din sânge. Glucoza este cheia pentru menținerea corpului în stare de funcționare maximă.
Ce este glucoza?
Când nivelurile de glucoză sunt bine gestionate, acestea trec adesea neobservate. Cu toate acestea, atunci când coboară prea jos sau cresc prea sus, pot afecta funcționarea zilnică a corpului.
Deci, ce este glucoza, mai exact?
Este cel mai simplu tip de carbohidrați (carb), ceea ce îl face monozaharid, adică „un zahăr”.
Alte monozaharide includ fructoza, galactoza și riboza. În această formă, glucoza din dietă și alți carbohidrați se transformă în cele din urmă în glucoză din sânge în organism.
Alături de grăsimi și proteine, glucoza este una dintre sursele principale de combustibil ale organismului.
Carbohidrații sunt considerați fie simpli, fie complecși, în funcție de cât de repede organismul digeră zahărul.
Potrivit Asociației Americane de Inimă, organismul digeră carbohidrații complecși mai lent și furnizează o sursă de energie mai stabilă. Acest lucru le face opțiunea mai sănătoasă.
Nivelurile necontrolate de glucoză pot avea efecte permanente și severe.
Cum procesează organismul glucoza?
În mod ideal, corpul tău folosește glucoza de mai multe ori pe zi.
Când mănânci, începe rapid să funcționeze pentru a procesa glucoza și alți carbohidrați. Apoi, enzimele încep să le descompună cu ajutorul pancreasului.
Pancreasul, care produce hormoni precum insulina, este esențial pentru modul în care corpul dumneavoastră se ocupă de glucoză, conform cercetării din 2021. Când mănânci, corpul tău spune pancreasului să elibereze insulină pentru a gestiona creșterea nivelului de zahăr din sânge.
Mușchii, grăsimile și alte celule folosesc apoi glucoza pentru energie sau o stochează ca grăsime pentru o utilizare ulterioară.
Diabetul poate apărea atunci când pancreasul nu produce insulină așa cum ar trebui. În acest caz, este posibil să aveți nevoie de ajutor extern (injecții cu insulină) pentru a procesa și regla glucoza din organism.
O revizuire din 2018 sugerează că diabetul poate apărea și din cauza rezistenței la insulină. Acesta este momentul în care celulele corpului nu simt insulina și rămâne prea mult zahăr în sânge.
Atunci când organismul nu răspunde la insulină așa cum ar trebui, oprește glucoza să intre în celulele tale și să fie folosită pentru energie. Celulele dumneavoastră răspund semnalând crearea de cetone, care are loc noaptea și în timpul postului sau al dietei.
În timp, cu rezistența la insulină, nivelul de insulină poate deveni scăzut, conform Asociației Americane de Diabet (ADA). De asemenea, corpul dumneavoastră poate elibera grăsime din celulele adipoase. În plus, ficatul continuă să elibereze mai multe cetone, scăzând pH-ul sângelui la un nivel acid.
Când corpul dumneavoastră nu poate folosi glucoza așa cum trebuie, acumularea de cetone și modificarea pH-ului sângelui pot deveni periculoase, conform ADA. Acest eveniment este cunoscut sub numele de cetoacidoză. Este o complicație severă a diabetului zaharat, care pune viața în pericol, care necesită tratament medical imediat.
Care este glicemia normală în funcție de vârstă
Nivelul glicemiei diferă în funcție de vârstă, de momentul zilei și de ce afecțiuni suferim. Astfel, un adult sănătos ar trebui să aibă glicemia curpinsă între 70-108 mg/dl, înainte de a mânca. La câteva ore după masă, glicemia are un nivel de 140 mg/dl.
Totuși, la copii, aceste valori diferă. Până la vârsta de 5 ani, cei mici ar trebui să aibă o valoare de 100-200 de mg/dl de glicemie în sânge, în funcție de faptul dacă au mâncat sau nu.
Pentru copii mai mari, de la 5 până la 11 ani, glicemia este de 70 mg/dl pe nemâncate, iar după masă poate atinge și 150 mg/dl.
De la vârsta de 12 ani în sus, tinerii încep să aibă valori asemănătoare cu a unui adult sănătos.
Atunci când vine vorba de persoanele care suferă de diabet, lucrurile stau altfel decât la adultul sănătos. Valorile normale pentru o persoană cu diabet, sunt cuprinse între 70-126 mg/dl, înainte de a servi masa. După ce se alimentează, valorile normale cresc până la 162 mg/dl.
Acestea valori pot fluctua pe timpul zilei din diverse motive. Intervin anumiți factori, precum stresul, menstruația, anumite boli care pot influența nivelul de hormoni, care, la rândul lor, vor influența valorile glicemiei.
