Colesterolul în sine nu provoacă niciun simptom, dar în timp vă poate afecta negativ inima. Semnele bolilor cardiace pot fi diferite la bărbați și femei , dar sunt la fel de periculoase pentru ambele sexe.

Colesterolul este o substanță cearoasă, asemănătoare grăsimii, pe care o produce ficatul tău. Este vital pentru formarea membranelor celulare, a vitaminei D și a anumitor hormoni. Colesterolul nu se dizolvă în apă, așa că nu poate călători prin corpul tău de la sine.

Particulele cunoscute sub numele de lipoproteine ajută la transportul colesterolului prin fluxul sanguin. Există două forme majore de lipoproteine.

Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL), cunoscute și sub denumirea de „colesterol rău”, se pot acumula în artere și pot duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi atac de cord sau accident vascular cerebral.

Consumul de prea multe alimente care conțin cantități mari de grăsimi crește nivelul de colesterol LDL din sânge. Acesta este cunoscut sub numele de colesterol ridicat, numit și hipercolesterolemie sau hiperlipidemie.

Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), numite uneori „colesterol bun”, ajută la returnarea colesterolului LDL în ficat pentru eliminare.

Dacă nivelul colesterolului LDL este prea mare sau nivelul colesterolului HDL este prea scăzut, se formează depozite de grăsime în vasele de sânge. Aceste depozite vor face dificilă curgerea suficientă a sângelui prin arterele tale. Acest lucru ar putea cauza probleme în întregul corp, în special în inimă și creier, sau poate fi fatal.

Care sunt simptomele colesterolului ridicat?

Colesterolul ridicat de obicei nu provoacă niciun simptom. În cele mai multe cazuri, provoacă doar evenimente de urgență. De exemplu, un atac de cord sau un accident vascular cerebral poate rezulta din daunele cauzate de colesterolul ridicat.

Aceste evenimente nu apar de obicei până când colesterolul ridicat nu duce la formarea plăcii în artere. Placa poate îngusta arterele, astfel încât să poată trece mai puțin sânge. Formarea plăcii schimbă structura mucoasei arteriale. Acest lucru ar putea duce la complicații grave.

Un test de sânge este singura modalitate de a afla dacă colesterolul este prea mare. Aceasta înseamnă că ai un nivel total al colesterolului din sânge peste 200 de miligrame pe decilitru (mg/dL). Cereți unui medic să vă facă un test de colesterol după ce împliniți 20 de ani. Apoi verificați din nou colesterolul la fiecare 4 până la 6 ani.

Un medic vă poate sugera, de asemenea, să vă verificați colesterolul mai des dacă aveți un istoric familial de colesterol ridicat. De asemenea, ar putea sugera acest lucru dacă demonstrați următorii factori de risc:

•  hipertensiune arterială
• supraponderalitate
• fumatul

Condiții genetice care provoacă colesterol ridicat

Există o afecțiune transmisă prin gene care provoacă colesterol ridicat, numită hipercolesterolemie familială. Persoanele cu această afecțiune au un nivel de colesterol de 300 mg/dL sau mai mare. Aceștia pot dezvolta xantom, care poate apărea sub formă de pete galbene deasupra pielii sau sub piele.

Boala coronariană (inima) (CAD)

Boala coronariană (CAD) este un tip de boală cardiacă. Apare atunci când acumularea plăcii determină îngustarea sau întărirea arterelor principale care alimentează inima cu sânge.

Simptomele bolilor de inimă pot fi diferite pentru bărbați și femei. Cu toate acestea, bolile de inimă rămân ucigașul numărul unu al ambelor sexe în Statele Unite. Cele mai frecvente simptome includ:

• angină, dureri în piept
• greaţă
• oboseală extremă
• dificultăți de respirație
• durere în gât, maxilar, abdomen superior sau spate

Accident vascular cerebral

Acumularea de placă cauzată de colesterolul ridicat vă poate expune un risc serios de a reduce sau întrerupe alimentarea cu sânge a unei părți importante a creierului. Acesta este ceea ce se întâmplă atunci când apare un accident vascular cerebral.

Atac de cord

Arterele care alimentează inima cu sânge se pot îngusta lent datorită acumulării de plăci. Acest proces, numit ateroscleroză, are loc lent în timp și nu are simptome. În cele din urmă, o bucată de placă se poate rupe. Când se întâmplă acest lucru, se formează un cheag de sânge în jurul plăcii. Poate bloca fluxul de sânge către mușchiul inimii și îl poate priva de oxigen și nutrienți.

Această privare se numește ischemie. Când inima este deteriorată sau o parte a inimii începe să moară din cauza lipsei de oxigen, se numește atac de cord. Termenul medical pentru un atac de cord este infarct miocardic.

Potrivit Asociației Americane a Inimii, cineva din Statele Unite are un atac de cord la aproximativ 39 de secunde.

Valorile normale pentru colesterol

Colesterolul total:

• valoare normala – pana la 200 mg/dcl,
• valoare la limita – intre 201 – 240 mg/dcl,
• valoare de risc – peste 240 mg/dcl.

Colesterolul HDL sau colesterol bun:

• valoare normala – peste 60 mg/dcl,
• valore la limita – intre 40 – 59 mg/dcl,
• valoare de risc – mai putin de 40 mg/dcl (riscul de aparitie a afectiunilor inimii este ridicat pentru ca nu mai este protejata de colesterol bun.

Colesterolul LDL sau colesterolul rau:

• valoare normala – sub 100 mg/dcl,
• valoare buna – intre 100 – 129 mg/dcl,
• valoare la limita – 130 – 159 mg/dcl,
• valoare de risc – intre 160 – 189 mg/dcl,
• valoare de risc crescut – nivelul colesterolului trece de 190 mg/dcl.

Numarul trigliceridelor trebuie sa fie sub 150 mg/dl daca vrei sa ai inima sanatoasa. Atunci cand medicul iti va face analize de sange, va urmari si nivelul trigliceridelor. Astfel daca obtii o valoare intre 150 – 200 mg/dl nu este foarte bine, aceasta fiind considerata o valoare destul de mare.

Valori cuprinse intre 200 si 499 mg/dl inseamna o valoare mare, iar peste 500 mg/dl inseamna foarte mare.

Vestea buna este ca nivelul trigliceridelor se poate optimiza prin activitatea fizica si regim alimentar. De asemenea, daca ai o valoare mare a trigliceridelor este bine sa nu bei deloc alcool.