Din cuprinsul articolului
Garda de noapte dintr-un spital public românesc este plătită la nivelul salariului din 2018. Nu este o exagerare: legislația muncii nu a modificat formula de calcul a tarifului orar pentru gărzile efectuate în baza contractelor cu timp parțial, deși salariile de bază ale medicilor au crescut considerabil.
Rezultatul concret: un medic primar cu salariu de bază de 17.600 de lei primește pentru o oră de gardă circa 48 de lei net. Același calcul, dacă s-ar face la salariul actual, ar produce 120 de lei pe oră. Nemulțumirea a depășit pragul de toleranță și tot mai mulți medici aleg să renunțe la gărzi sau la sistemul public.
Cum funcționează plata gărzilor și de ce este blocată în 2018
Continuitatea asistenței medicale în spitale, inclusiv pe timp de noapte și în zilele libere, este asigurată prin gărzile efectuate de medici în baza unor contracte individuale de muncă cu timp parțial, separate de contractul de la norma de bază. Plata acestor gărzi se calculează la tariful orar al salariului de bază din contractul cu timp parțial, conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Problema: salariile din contractele cu timp parțial pentru gărzi au rămas blocate la valoarea din ianuarie 2018, prin mecanismul legislativ care nu a actualizat aceste contracte odată cu creșterile acordate la salariile de bază. Conform unei analize publicate pe medic24.ro, unui medic primar grad V i se calculează tariful orar de gardă pe baza unui salariu de ~7.030 de lei (valoarea din 2018), deși salariul lui de bază actual este de ~17.600 de lei. Diferența: 48 de lei pe oră față de 120 de lei pe oră cât ar rezulta din salariul actual.
Câți medici fac gărzi și câți au renunțat
Datele transmise de Federația Solidaritatea Sanitară arată că, din cei 48.332 de medici care lucrează în sistemul public, doar 11.500 efectuează gărzi pentru asigurarea continuității activității medicale. Cu alte cuvinte, mai puțin de un sfert din medicii din spitalele de stat mai acoperă liniile de gardă. Restul fie fac numai gărzile obligatorii din cadrul normei de bază, fie au renunțat complet la contractele cu timp parțial.
Tendința se accelerează. Spitalul Județean Brașov a pierdut cinci medici radiologi de la UPU, care și-au dat demisia renunțând și la gărzi. Spitalul Județean din Ploiești caută de peste un an cinci neurologi, concursul organizat terminând cu singurul candidat care și-a retras dosarul în ultima zi. La Spitalul Județean din Buzău lipsesc linii de gardă complete pentru Urologie și Oftalmologie.
Un medic urgentist: „32 de ore în care trebuie să fii lucid și responsabil pentru vieți”
Medicul urgentist Adrian Zoican, de la Spitalul Județean Buzău, a declarat că la secția de urgențe ar trebui să fie dublu față de câți sunt în prezent: „La Urgență ar trebui să fim 20. Suntem cam zece medici care facem gărzi. Prin gărzile suplimentare ajungem la 140 de ore de lucru, care ar fi, de fapt, încă o normă”.
Medicul Mihaela Zaharia, prim-vicepreședinte al Solidarității Sanitare, spune direct: „Plata este derizorie. Nu poți să-ți dorești să faci gărzi nenumărate cum e la SUUB, dar să plătești la valoarea salariului din 2018, care pe vremea respectivă era în jur de 7.500 de lei la un medic primar. Acum avem în jur de 15.000 lei”. Ea mai spune că face numai gărzile obligatorii din norma de bază, iar restul le redistribuie colegilor.
Conform unui studiu al Colegiului Medicilor din România din 2023, după vârsta de 55 de ani, 55% dintre medicii români se află în burnout. Durata unor gărzi depășește 32 de ore consecutive.
Ce propune Ministerul Sănătății
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat în februarie 2026 un plan de reformă a sistemului de gărzi pe trei direcții: introducerea gărzilor de 12 ore în loc de 24 la spitalele cu flux intens de urgențe, clasificarea gărzilor în trei categorii plătite diferențiat (gardă la domiciliu, gardă de monitorizare a pacienților internați, gardă de urgență cu preluare de cazuri noi), și introducerea plăților bazate pe performanță și volumul real de activitate, nu pe grila uniformă actuală.
Colegiul Medicilor din România a susținut public reducerea gărzilor grele la 12 ore, dar a adăugat o cerere suplimentară: recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă, un drept ignorat de legislația actuală care calculează vechimea în ani calendaristici, ignorând volumul real de ore lucrate. Niciuna dintre aceste propuneri nu are, deocamdată, calendar legislativ ferm.
Federația Sanitas: grevă generală dacă nu se schimbă nimic
Federația Sanitas, cu circa 170.000 de membri din sistemul de sănătate și asistență socială, a organizat în 2026 mai multe etape de protest: mitinguri cu 5.000 de angajați, greve de avertisment în peste 300 de spitale și sondaje interne care indică majoritare pentru declanșarea grevei generale. Ultima poziție publică: dacă guvernul nu vine cu soluții concrete privind plata gărzilor, sindicatul ia în calcul blocarea pe termen nelimitat a activității, cu menținerea obligatorie a unei treimi din capacitate, conform legii.
Ce impact are criza gărzilor asupra pacienților
Efectele se văd deja în practică. Pacienții care ajung noaptea la un spital județean pot găsi un singur medic de gardă acoperind mai multe specialități simultan, timpi de așteptare mai mari și decizii clinice luate în condiții de suprasolicitare. Specialitățile cu cel mai acut deficit de linii de gardă includ neurologia, urologia, oftalmologia, radiologia și chirurgia vasculară — tocmai specialitățile esențiale în urgențele cu risc vital.
Soluțiile compensatorii adoptate punctual de unele spitale (contracte de prestări servicii cu tarife negociate, în afara grilei impuse de lege, sau externalizarea gărzilor unor cabinete private) nu sunt reglementate uniform și pot crea inechități față de medicii care rămân în sistemul public.
