Cât costă un EKG în 2025 și de ce este testul-cheie pentru prevenirea infarctului și a aritmiilor

Vrei să știi cât costă un EKG? În 2025, prețul unei electrocardiograme (EKG/ECG) de repaus în clinicile private din România se situează, în general, între 100 și 300 lei, în funcție de oraș, reputația clinicii și dacă serviciul este inclus într-un pachet. În sistemul public, investigația poate fi decontată prin CNAS dacă ai bilet de trimitere și unitatea are contract (iar în urgență se face gratuit, ca parte din evaluarea medicală). Dincolo de cost, EKG-ul rămâne unul dintre cele mai rapide și utile teste pentru a depista probleme ale inimii la timp.

Ce este EKG-ul și de ce contează

Electrocardiograma măsoară activitatea electrică a inimii cu ajutorul unor electrozi lipiți pe piele. Aparatul traduce impulsurile în trasee grafice (celebrele „dințișoare”), pe baza cărora medicul vede ritmul, frecvența și anumite semne de suferință cardiacă. Procedura este neinvazivă, nedureroasă și fără radiații; durează, de regulă, 5–10 minute.

De ce e importantă? Pentru că poate semnala rapid:

• aritmii (bătăi neregulate),
• ischemie sau semne de infarct,
• tulburări de conducere electrică,
• efecte ale unor medicații ori dezechilibre electrolitice (ex. potasiu, calciu).

Cât costă un EKG în 2025 și de ce variază prețul

• Clinici private (EKG de repaus): aproximativ 100–300 lei. În marile orașe (București, Cluj, Timișoara) tarifele tind să fie mai sus, iar în orașele mici/rural pot fi mai jos.
• Spitale/ambulatoriu public: de regulă decontat cu bilet de trimitere, în funcție de fondurile disponibilizate și contractul unității cu CNAS.
• Regim de urgență: EKG-ul este parte din evaluarea de urgență și nu se taxează separat pacientului.

Ce mai influențează costul:

• Tipul investigației: un EKG de repaus e cel mai ieftin; testul de efort (ECG pe bandă/bicicletă) și Holter EKG (monitorizare 24–72 h) sunt mai complexe și au onorarii mai mari.
• Servicii incluse: interpretare standard vs. interpretare extinsă de către cardiolog, raport cu recomandări, eliberarea rezultatului în regim rapid, integrarea în pachete de screening.
• Reputația și dotările: clinici cu flux rapid, aparatură nouă și programări în aceeași zi au, de regulă, tarife superioare.

Sfat util: întreabă dinainte dacă tariful include interpretarea medicului și raportul scris; unele clinici listează separat aceste componente.

Cum se desfășoară procedura – pas cu pas

Ajungi la cabinet, ești invitat(ă) să te întinzi pe pat, iar asistentul lipește 10 electrozi pe torace, brațe și glezne. Ții corpul relaxat, respiri normal și eviți să vorbești ori să te miști. Aparatul înregistrează traseul; la final, electrozii sunt dezlipiți, iar rezultatul (hartie sau PDF) ajunge la medicul interpret. Te întorci la activitățile tale imediat.

Pregătire minimă: nu ai nevoie de post sau restricții speciale pentru EKG de repaus. Evită loțiuni/uleiuri pe torace în ziua testului (pot scădea aderența electrozilor). Pentru testul de efort, urmează instrucțiunile clinice (îmbrăcăminte sport, evitarea cafelei/meselor copioase etc.).

Când îți recomandă medicul un EKG

Dacă ai durere în piept, palpitații, amețeli/sincopă, dificultăți de respirație, oboseală inexplicabilă sau puls neregulat, EKG-ul este deseori primul pas. Se recomandă și:

• la controlul de rutină în prezența factorilor de risc (HTA, diabet, colesterol mare, fumat),
• înaintea unor intervenții/anestezii,
• pentru monitorizarea efectelor unor medicamente care influențează ritmul cardiac.

Atenție: un EKG normal nu exclude 100% o problemă cardiacă, mai ales dacă simptomele sunt intermitente; medicul poate indica teste suplimentare.

Ce arată (și ce nu arată) un EKG

EKG-ul surprinde „filmul” electric al inimii în momentul testului. Poate evidenția:

• ritmuri anormale (fibrilație atrială, flutter, extrasistole),
• suferință miocardică (ischemie, infarct acut sau cicatrice veche),
• tulburări de conducere (blocuri, preexcitare),
• efecte medicamentoase (ex. interval QT modificat),
• posibile dezechilibre electrolitice.

Nu oferă imagini structurale. Pentru valvulopatii, grosimi de perete, funcția de pompă se folosește ecocardiografia (ecografie cardiacă). Pentru arterele coronare, medicul poate recomanda test de efort, CT coronarian sau angiografie.

Tipurile cele mai frecvente de EKG

• EKG de repaus – standardul de bază, rapid, util în urgențe și controale.
• Test de efort (proba de efort ECG) – urmărește inima la exercițiu; ajută la depistarea ischemiei de efort și la evaluarea capacității funcționale.
• Holter EKG 24–72 h – monitorizare prelungită în viața de zi cu zi, excelentă pentru aritmii care apar sporadic sau pentru evaluarea efectului tratamentului antiaritmic.
• EKG vs. alte investigații cardiace – cum se completează
• EKG: rapid, ieftin, fără durere, arată electrica inimii.
• Ecocardiografia: cu ultrasunete, arată structura și funcția (valve, fracția de ejecție, pericard).
• Test de efort: scoate la iveală ischemia indusă de efort.
• Analize de sânge: troponină, NT-proBNP etc., utile în infarct sau insuficiență cardiacă.
• CT/IRM/angiografie: imagistică detaliată pentru coronare, țesut și perfuzie.

În practică, medicul combină testele potrivit simptomelor, vârstei, riscului și contextului clinic.

Întrebări frecvente (FAQ)

Cât durează un EKG? În medie 5–10 minute, interpretarea clinică poate adăuga câteva minute.

Doare? Există riscuri? Nu. E o investigație nedureroasă și fără riscuri. Disconfort minor doar la dezlipirea electrozilor.

Cât de des ar trebui să fac EKG? Nu există o regulă universală. La simptome, imediat. Ca screening, medicul de familie/cardiolog decide în funcție de risc (vârstă, HTA, diabet, dislipidemie, fumat, istoric familial).

Am EKG normal, dar tot am palpitații. Ce urmează? Medicul poate recomanda Holter EKG, test de efort sau ecografie cardiacă. EKG-ul surprinde ritmul în momentul înregistrării; aritmiile episodice pot scăpa.

Se face EKG în sarcină sau la copii? Da, este sigur și utilizat atunci când există indicație clinică.

De la primele experimente din secolul XIX la standardizarea curbelor de către Willem Einthoven (Premiul Nobel), EKG-ul a devenit „stetoscopul electric” al cardiologiei moderne. De peste un secol, aceeași logică de bază – măsurarea impulsurilor electrice – salvează vieți prin diagnostic precoce.