Din cuprinsul articolului
Atacurile de cord reprezintă una dintre cele mai frecvente și periculoase urgențe medicale. În Statele Unite, aproximativ 805.000 de persoane suferă anual un infarct miocardic. Însă România stă și mai rău: țara noastră ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare.
Potrivit celor mai recente statistici, România înregistrează 109 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 44. Bolile de inimă sunt principala cauză de deces în România, responsabile pentru 57% din totalul deceselor la nivel național. Mai grav, la fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.
Este un tablou care ar trebui să ne determine pe toți să ne cunoaștem riscurile și să acționăm înainte să fie prea târziu.
Cum îți afli profilul de risc pentru infarct miocardic
Pentru a înțelege cât de expus ești riscului de atac de cord, trebuie să iei în considerare mai mulți factori – de la istoricul medical personal și stilul de viață până la moștenirea genetică.
„Cunoașterea riscului propriu vă permite să colaborați eficient cu medicul pentru a vă proteja inima pe termen lung”, explică Dr. Ali Rizvi, cardiolog la Houston Methodist.
Trei dintre cei mai importanți factori modificabili care cresc riscul de infarct sunt hipertensiunea arterială, colesterolul crescut și fumatul.
Hipertensiunea arterială este numită adesea „ucigașul tăcut” pentru că, de multe ori, nu prezintă simptome vizibile, dar afectează sever sănătatea arterelor. Colesterolul crescut contribuie la formarea plăcii care blochează arterele. Iar fumatul dăunează vaselor de sânge, crește tensiunea arterială și reduce oxigenarea sângelui.
Factori de risc pe care nu îi putem controla – dar trebuie să îi cunoaștem
Există și factori nemodificabili, cum ar fi vârsta, genul sau antecedentele familiale.
- Riscul de atac de cord crește odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce pereții arterelor devin mai rigizi, iar valvele cardiace mai puțin eficiente.
- Bărbații sunt, statistic, mai predispuși să sufere infarct la vârste mai tinere, dar femeile au un risc mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă după primul eveniment cardiac.
- Moștenirea genetică joacă și ea un rol important. Dacă ai părinți sau frați cu istoric de boli cardiovasculare, riscul tău personal este semnificativ mai mare. De asemenea, anumite grupuri etnice – precum afro-americanii sau sud-asiaticii – prezintă o incidență mai crescută a bolilor de inimă.
Afecțiuni asociate care cresc riscul de infarct
Pe lângă factorii clasici, există și alte afecțiuni care pot influența negativ sănătatea inimii:
- Obezitatea, în special cea abdominală, este asociată cu inflamație cronică și rigidizarea vaselor de sânge.
- Diabetul de tip 2 aproape dublează riscul de infarct, mai ales dacă este combinat cu hipertensiune arterială.
- Apneea în somn afectează oxigenarea sângelui și suprasolicită sistemul cardiovascular.
- Sindromul metabolic – care combină mai mulți factori precum grăsimea abdominală, glicemia crescută și hipertensiunea – este un alt semnal de alarmă.
- Menopauza este un alt moment critic, în special din cauza dezechilibrelor hormonale care accelerează procesul de ateroscleroză.
Ce poți face pentru a-ți reduce riscul – măsuri simple, dar eficiente
„Decenii de cercetări au demonstrat că dieta și exercițiile fizice joacă un rol major în reducerea riscului de atac de cord”, subliniază Dr. Rizvi.
Adoptarea unei alimentații sănătoase – bogată în legume, fructe, fibre și grăsimi bune – este esențială. Scăderea consumului de sare ajută la menținerea unei tensiuni arteriale optime.
Activitatea fizică regulată contribuie la scăderea colesterolului rău, la reglarea glicemiei și la pierderea în greutate. Nu e nevoie de performanțe sportive – mersul pe jos 30 de minute pe zi poate face o diferență reală.
Renunțarea la fumat este poate cea mai eficientă măsură pe care o poți lua. În doar câteva luni după renunțare, riscul de infarct începe să scadă semnificativ.
Când ar trebui să te adresezi medicului pentru screening cardiac
Dacă ai factori de risc evidenți sau dacă ești trecut de 40 de ani, este indicat să discuți cu un medic despre efectuarea unor investigații cardiace.
Printre testele recomandate se numără măsurarea tensiunii arteriale, analiza profilului lipidic, EKG-ul, ecografia cardiacă sau tomografia computerizată pentru evaluarea arterelor.
„Putem detecta blocaje sau depuneri de calciu în artere chiar înainte ca pacientul să simtă simptome evidente”, afirmă Dr. Rizvi. „Screeningul preventiv este o armă esențială împotriva infarctului.”
Cu un deces la fiecare 30 de minute în România cauzat de infarct, ignorarea riscului nu este o opțiune.
Cunoașterea propriei vulnerabilități, monitorizarea stării de sănătate și implementarea unor schimbări simple în stilul de viață pot face diferența între o viață activă și o tragedie neașteptată.
Întreabă-ți medicul: cât de sănătoasă este inima ta?
