„Câștigul” ponderal după Paște este de la unu până la trei kilograme, numai masa tradițională putând ajunge la 4.000 – 5.000 de kcal, spune nutriționistul Lygia Alexandrescu, în opinia căreia este util să existe o strategie alimentară pentru aceste zile în care mesele sunt interminabile și cantitățile ingerate, greu de controlat.
„Această perioadă este specială prin încărcătura ei emoțională, însă și din punct de vedere culinar și nutrițional are o serie de particularități.
Astfel, Sărbătorile Pascale sunt o ocazie importantă, bogată în mese multe și copioase, porții mari și gazde care nu se pot refuza… și bineînțeles că toate acestea sunt stropite cu licori bahice de cea mai bună calitate și la ore târzii. În general, după Paște, ‘câștigul’ ponderal este de 1 până la 3 kg. (…) Nu trebuie uitat că aportul energetic la o masa tradițională de Paște poate ajunge până la 4.000 — 5.000 kcal”, declară Lygia Alexandrescu.
Ea spune că fiecare persoană își poate calcula orientativ care sunt valorile nutriționale pe care le consumă având în vedere că meniurile tradiționale preparate vor conține miel și ouă.
„Tradiționalele meniuri preparate cu această ocazie vor conține din abundență carne de miel și ouă. La proțap sau la cuptor, în borș sau în drob, carnea de miel este o prezență delicioasă a acestei perioade. Din punct de vedere nutritiv, carnea de miel este recomandată, întrucât ea conține o cantitate mare de proteine, vitamine și microelemente nutritive”, precizează nutriționistul.
Astfel, într-o porție de 100 g de carne de miel sunt furnizate 260 kcal, 88% din necesarul de vitamina B12 și 40% din necesarul de proteine, dar și 25% din cantitatea de colesterol permisă/zi.
„Nu trebuie uitat faptul că un consum mare de carne de miel sau de alt animal tânăr poate crește nivelul acidului uric din sânge. La fel și despre ouă putem vorbi ca despre niște adevărate complexe energetice naturale care trebuie consumate totuși cu măsură. Din analiza unui ou de mărime medie — 60 g, rezultă 33,4 g albuș și 16,6 g gălbenuș, o valoare energetică de 100 kcal, un aport de proteine de aproape 30% din doza zilnică recomandată, dar și de peste 60% colesterol”, explică Lygia Alexandrescu.
În opinia acesteia, două dintre cele mai consumate alimente din această perioadă — miel și ouă — furnizează o serie de nutrienți necesari bunei funcționări a organismului, însă trebuie consumate cu moderație și asociate cu multe salate de legume de sezon, preparate în abur sau, cel mai indicat, crude.
Totodată, afirmă nutriționistul, este util să existe o strategie alimentară pentru aceste zile în care mesele sunt interminabile și cantitățile ingerate, greu de controlat.
„Divizarea meniului pe mese distanțate în timp la cel puțin o oră — trebuie dat stomacului un pic de timp să digere ce s-a consumat la masa anterioară înainte de a veni cu o altă ‘avalanșă’ și astfel și riscul indigestiei va fi diminuat. Alegerea unor gustări ușoare: bucăți de mușchi de pui sau curcan, brânză nesărată, fructe de mare. Atenție la mărimea porției — trebuie să se urmărească aromele și calitatea alimentelor și nu obținerea unui stomac plin”, susține nutriționistul.
Ea recomandă să fie evitate alimentele grase și prăjite, precum și sosurile grele (chiar și în salate) și să se consume preparate pe bază de pui, curcan și pește, dar și legume și fructe proaspete bogate în fibre (consumate disociat). De asemenea, este indicat să se limiteze alimentele care favorizează indigestia: suc de portocale sau de roșii, condimentele în exces și, în general, alimentele acide.
„Mestecarea suficientă a alimentelor combate de asemenea tulburările gastrointestinale, apa — trebuie consumată în pauzele dintre feluri, în cantități mici și dese pentru a menține sistemul digestiv activ și pentru a evita deshidratarea (care încetinește metabolismul). Trebuie să se evite băuturile carbogazoase dulci în timpul mesei și chiar după masă, pentru a limita balonarea”, spune Alexandrescu.
În opinia sa, consumul alcoolului necesită o atenție sporită întrucât acesta creează o serie de probleme: crește presiunea arterială a sângelui, crește cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii acestuia, crește activitatea sistemului nervos central și favorizează apariția tulburărilor gastro-intestinale.
„Cu toate acestea, de sărbători se consumă mari cantități de alcool sub diverse forme. Vinul roșu este băutura sezonului și trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi (pentru a evita migrenele) și, de asemenea, nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creșterea cantității consumate.
Vodca este alcool pur și care prin metabolizare se transformă în compuși toxici, deci trebuie monitorizată cu atenție cantitatea consumată. Pentru a ține o evidență clară a consumului de alcool trebuie să se evite umplerea continuă a paharului neterminat”, sfătuiește Lygia Alexandrescu.
După masă, adaugă ea, o plimbare ușoară de o jumătate de oră ar putea ajuta mult digestia, deoarece așezarea în poziția culcat cauzează urcarea acidului din stomac în esofag și, astfel, apariția „arsurilor”.
„După cum știm cu toții, zilele de sărbători înseamnă mese copioase, consum de alcool, atmosfera în care se fumează și de aceea recuperarea ulterioară este obligatoriu să se facă printr-o dieta ușoară, bogată în fructe, legume proaspete și multă apă, precum și plimbări prelungi în aerul proaspăt al primăverii”, spune nutriționistul ([email protected]).
