Din cuprinsul articolului
În contextul în care speranța de viață continuă să crească în Europa, întrebarea fundamentală rămâne dacă acești ani suplimentari sunt trăiți în stare de sănătate sau, dimpotrivă, cu limitări funcționale și dizabilități. În 2023, Uniunea Europeană a înregistrat o medie de 63,1 ani de viață sănătoasă la naștere, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Femeile din UE trăiesc, în medie, 63,3 ani fără limitări de activitate, iar bărbații 62,8 ani. Acest indicator, denumit și „speranță de viață fără dizabilități”, oferă o imagine mai clară a stării reale de sănătate a populației decât speranța de viață clasică, care nu ia în calcul calitatea acestor ani.
Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană în 2023 a fost de 84,0 ani pentru femei și 78,7 ani pentru bărbați, o diferență de 5,3 ani în favoarea femeilor. Cu toate acestea, atunci când analizăm doar anii trăiți fără limitări de activitate, diferența de gen se reduce la doar 0,5 ani.
Aceasta înseamnă că, deși femeile trăiesc mai mult, procentual petrec mai mulți ani în stare de sănătate precară. În medie, femeile din UE trăiesc 75,4% din viață fără limitări, comparativ cu 79,8% în cazul bărbaților. Cu alte cuvinte, bărbații, deși au o viață mai scurtă, tind să se bucure de o perioadă mai mare din aceasta fără dizabilități.
Pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă la naștere se află Malta, cu 71,7 ani pentru bărbați și 71,1 ani pentru femei. Alte țări cu rezultate remarcabile includ Italia, cu 68,5 ani (bărbați) și 69,6 ani (femei), și Suedia, cu 67,2 ani și respectiv 66,2 ani.
În contrast, Letonia a înregistrat cele mai mici valori atât pentru bărbați (51,2 ani), cât și pentru femei (54,3 ani), urmată de Estonia, Slovacia, Danemarca și Finlanda.
România în contextul UE: speranță mare de viață, dar date limitate privind calitatea ei
România nu apare în topurile Eurostat privind anii de viață sănătoasă din cauza lipsei datelor comparabile recente. Cu toate acestea, se știe că țara noastră are o speranță de viață mai scăzută decât media UE, ceea ce ar putea influența negativ și media anilor trăiți fără dizabilități. În acest context, monitorizarea calității vieții în vârstă înaintată devine esențială, în special în raport cu îmbătrânirea accelerată a populației.
Anii de viață sănătoasă la 65 de ani: o provocare în îngrijirea populației vârstnice
Indicatorul speranței de viață sănătoasă este și mai relevant atunci când este aplicat vârstei de 65 de ani, pragul simbolic al pensionării în majoritatea țărilor europene. În 2023, în 20 de țări ale UE, femeile în vârstă de 65 de ani se puteau aștepta la mai mulți ani trăiți fără dizabilități decât bărbații. În 7 state, tendința a fost inversă.
Cele mai mari diferențe în favoarea femeilor au fost în Slovenia, Bulgaria, Franța și Estonia, unde acestea aveau cu 1,2 până la 1,8 ani mai mult de viață sănătoasă după 65 de ani decât bărbații. În Portugalia și Malta, bărbații se bucurau de o durată mai lungă a vieții sănătoase, cu o diferență de 1,1–1,3 ani față de femei.
Diferențele între țări: nu doar durata vieții, ci și calitatea contează
Discrepanțele între țările membre UE sunt semnificative. De exemplu, în Bulgaria, femeile se așteaptă să trăiască 89% din viață fără dizabilități, în timp ce în Danemarca acest procent este de doar 66,2%. Pentru bărbați, procentul variază între 71,4% în Danemarca și 92% în Bulgaria.
Aceste diferențe nu reflectă doar aspecte de genetică sau stil de viață, ci și calitatea sistemelor de sănătate, accesul la îngrijire medicală preventivă și eficiența politicilor publice privind îmbătrânirea activă.
Indicatorul „ani de viață sănătoasă” are un impact direct asupra politicilor de sănătate, muncă și pensii. Un cetățean care trăiește mai mulți ani în stare de sănătate bună are șanse mai mari să muncească până la o vârstă înaintată, să contribuie activ la economie și să aibă o calitate a vieții superioară, reducând în același timp presiunea asupra sistemelor de sănătate și de asigurări sociale.
Aceasta este și motivația pentru care Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a investit în ultimii ani în proiecte precum Programul AAL (viață activă și asistată), Parteneriatul pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă sau proiectele de inovare Horizon 2020. Toate aceste inițiative vizează îmbunătățirea calității vieții persoanelor în vârstă prin digitalizare, prevenție, îngrijire integrată și inovație medicală.
De ce contează calitatea vieții în anii câștigați?
Creșterea speranței de viață este un succes al medicinei moderne și al progreselor sociale, dar devine irrelevantă dacă este însoțită de ani trăiți în suferință, cu dizabilități sau boli cronice. În acest sens, ani de viață sănătoasă este un indicator-cheie al sustenabilității sistemelor de sănătate și al bunăstării reale a populației.
În contextul îmbătrânirii rapide a populației europene, acest indicator devine un instrument de planificare esențial pentru toate statele membre, inclusiv pentru România, unde dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, prevenție, reabilitare și asistență medicală integrată este încă la început.
Europa trăiește mai mult, dar trebuie să se asigure că trăiește mai bine. Anii de viață sănătoasă sunt o măsură reală a eficienței sistemelor de sănătate și a bunăstării sociale. Într-o lume în care se pune accent tot mai mult pe calitate în detrimentul cantității, acest indicator trebuie să stea în centrul oricărei politici de sănătate publică și sociale, atât la nivel național, cât și european.
