Din cuprinsul articolului
Cauzele ascunse ale cancerului și „personalitatea canceroasă.” Cancerul este una dintre cele mai temute boli ale vremurilor moderne, iar cauzele sale au fost studiate intensiv de cercetători și medici de-a lungul decadelor.
Tradițional, medicii s-au concentrat pe factori de risc cunoscuți, precum fumatul, expunerea la substanțe chimice periculoase, alimentația nesănătoasă și predispoziția genetică. Însă, în ultima vreme, au început să fie studiate cu mai multă atenție și factori mai puțin vizibili, de natură psihologică și emoțională, care ar putea contribui la apariția cancerului.
Gabor Maté, medic și autor cunoscut, explorează în cartea sa „Când corpul spune nu: Costul stresului ascuns” legătura dintre sănătatea mentală și bolile fizice grave, cum ar fi cancerul. El introduce un concept fascinant și controversat: „personalitatea canceroasă”. Potrivit acestuia, anumiți factori emoționali și de personalitate ar putea face ca unele persoane să fie mai predispuse la cancer. Maté susține că, pentru a înțelege pe deplin cauzele acestei boli devastatoare, trebuie să privim nu doar la biologia bolii, ci și la psihologia și emoțiile pacientului.
Legătura dintre emoții și sănătatea fizică
În „Când corpul spune nu”, Maté propune că multe boli grave, inclusiv cancerul, pot fi declanșate sau agravate de stresul emoțional cronic și reprimarea sentimentelor. Autorul descrie un mecanism prin care corpul „vorbește” atunci când mintea refuză să recunoască sau să exprime anumite emoții dificile, precum furia, tristețea sau anxietatea. Aceasta conduce la un proces de deteriorare fiziologică care, în timp, se poate manifesta sub formă de boală.
Maté oferă numeroase exemple clinice care susțin ideea că un stres prelungit, mai ales cel emoțional, afectează sistemul imunitar și poate facilita dezvoltarea cancerului. „Când reprimi emoțiile puternice, corpul tău este forțat să suporte costul. Aceasta se manifestă în diverse moduri, inclusiv în moduri care promovează apariția bolilor,” scrie Maté. El arată că bolile autoimune și cancerele au o prevalență mai mare în rândul persoanelor care sunt obișnuite să își reprime emoțiile și să neglijeze nevoile proprii în favoarea altora.
Personalitatea canceroasă – ce înseamnă?
Termenul de „personalitate canceroasă” este unul controversat, deoarece poate sugera că există un tipar psihologic sau comportamental specific care conduce la cancer, ceea ce nu este complet adevărat. Gabor Maté nu susține că toți cei care dezvoltă cancer au o „personalitate canceroasă”, ci că anumite trăsături și comportamente pot crește riscul bolii. În viziunea sa, „personalitatea canceroasă” include caracteristici precum:
Altruism extrem și negarea de sine: Persoanele care au tendința de a pune constant nevoile altora înaintea propriilor nevoi și care nu își acordă timp pentru a-și procesa propriile emoții sunt mai vulnerabile. Aceste persoane par să nu recunoască stresul din viața lor și continuă să-și împingă limitele emoționale și fizice.
Reprimarea emoțiilor negative: O altă trăsătură comună este incapacitatea de a exprima sau de a face față emoțiilor negative, cum ar fi furia, frustrarea sau tristețea. Maté sugerează că, în loc să elibereze aceste sentimente într-un mod sănătos, persoanele cu această tendință le îngroapă adânc în sine, ceea ce, în timp, contribuie la deteriorarea sănătății lor fizice.
Conformismul și evitarea conflictului: Cei care sunt predispuși să evite conflictele, să se conformeze cerințelor externe și să mențină aparențe de calm și armonie, chiar și atunci când suferă în interior, sunt, de asemenea, mai expuși riscului. Maté explică că această capacitate de a menține o fațadă de „control” ascunde un stres imens care se acumulează în corp.
O personalitate „plăcută”: Maté subliniază că multe persoane diagnosticate cu cancer au fost descrise de cei din jur ca fiind extrem de „plăcute”, amabile și mereu disponibile pentru alții. Aceste trăsături, în sine, nu sunt negative, dar, combinate cu reprimarea nevoilor proprii, pot conduce la dezechilibre psihologice și, în cele din urmă, la probleme fizice.
Stresul cronic, printre cauzele ascunse ale cancerului
Una dintre premisele fundamentale ale cărții lui Maté este că stresul cronic joacă un rol major în declanșarea și progresia bolilor oncologice. Maté nu neagă rolul factorilor genetici sau al factorilor de mediu, dar susține că aceștia nu pot fi separați de impactul stresului asupra organismului. El afirmă că un sistem imunitar slăbit de stres este mai puțin capabil să facă față celulelor canceroase care apar în mod natural în corpul uman.
Maté aduce în discuție cercetări care arată că hormonii de stres, cum ar fi cortizolul, pot avea un efect profund asupra sistemului imunitar. Într-un corp supus unui stres cronic, producția de cortizol devine disfuncțională, iar sistemul imunitar își pierde capacitatea de a detecta și elimina eficient celulele canceroase.
De asemenea, el sugerează că un dezechilibru între sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic poate contribui la deteriorarea sănătății generale. Sistemul simpatic este responsabil de răspunsul „luptă sau fugi”, care devine suprasolicitat în caz de stres cronic, în timp ce sistemul parasimpatic, responsabil de „odihnă și digestie”, este neglijat. Această dinamică afectează funcționarea întregului organism și contribuie la dezvoltarea unor boli grave, inclusiv a cancerului.
Cazul lui Betty
Unul dintre exemplele concrete din cartea „Când corpul spune nu” de Gabor Maté este cazul lui Betty, o femeie diagnosticată cu cancer la sân. Betty era o persoană extrem de amabilă și dedicată celorlalți, descrisă de Maté ca având o personalitate care încerca mereu să fie plăcută și să îndeplinească așteptările celor din jur, chiar și cu prețul propriei sănătăți emoționale și fizice.
Betty a crescut într-o familie disfuncțională, unde a învățat de la o vârstă fragedă să-și suprime emoțiile pentru a menține pacea în familie. Ea a dezvoltat o abilitate de a-și reprima sentimentele de furie și frustrare, simțindu-se responsabilă pentru bunăstarea celor din jur și având grijă mereu de ceilalți. De-a lungul vieții sale, Betty a continuat acest tipar comportamental, ignorându-și propriile nevoi emoționale și fizice în favoarea celorlalți.
Maté subliniază că, în ciuda faptului că Betty era o persoană extrem de amabilă și plăcută, ea nu avea niciun mecanism sănătos de gestionare a emoțiilor negative. În loc să exprime ceea ce simțea, Betty își reprima emoțiile, iar acest comportament a contribuit la creșterea stresului cronic în corpul său. În cele din urmă, Betty a dezvoltat cancer la sân, iar Maté sugerează că reprimarea emoțiilor și acumularea de stres pe termen lung au jucat un rol important în declanșarea bolii.
Maté arată, prin exemplul lui Betty, modul în care un comportament aparent „pozitiv” – amabilitatea extremă și evitarea conflictelor – poate, în realitate, să fie dăunător atunci când este însoțit de reprimarea emoțiilor autentice. El subliniază importanța exprimării emoțiilor, chiar și a celor negative, pentru menținerea sănătății fizice și emoționale.
Ce putem face pentru a preveni cancerul?
În cartea sa, Maté nu oferă o soluție unică pentru prevenirea cancerului, însă sugerează că înțelegerea și abordarea stresului emoțional și psihologic pot juca un rol crucial în prevenirea bolii. El subliniază importanța conștientizării emoțiilor și nevoilor personale și încurajează exprimarea lor sănătoasă.
Maté sugerează că prevenția ar trebui să includă nu doar modificarea stilului de viață și evitarea factorilor de risc fizici, ci și lucrul asupra sănătății emoționale și mentale. Recomandările sale includ:
- Dezvoltarea capacității de a recunoaște și exprima emoțiile dificile într-un mod sănătos;
- Practicarea auto-îngrijirii și învățarea de a pune limite sănătoase în relații;
- Reducerea stresului prin meditație, terapie sau alte tehnici de relaxare;
- Cultivarea unor relații sănătoase, care permit exprimarea autentică a sinelui.
