Din cuprinsul articolului
Dr. Nuraltay Emel, medic primar Obstetrică – ginecologie, medic șef de secție obstetrică – ginecologie și moașa Cristina Constantin explică pas cu pas ce trebuie să facă orice femeie înainte și după ce rămâne însărcinată.
Fie că vă doriți să aveți un copil sau că deja sunteți însărcinate, sunt detalii legate de sarcină pe care este bine să le știți din timp. Exclusiv pentru Doctorul zilei, acești pași esențiali în managementul sarcinii sunt explicați pe rând de două cadre medicale cu mare experiență în domeniu.
– Doctorul zilei: Ar fi mai bine ca sarcina să fie planificată sau lăsăm totul la întâmplare?
– Dr. Nuraltay Emel, medic specialist obstretică-ginecologie: Indiferent cum se întâmplă fericitul eveniment, programat sau nu, este o binecuvântare şi o bucurie. Din păcate, încă există în mileniul III sarcini nedorite şi întreruperi voluntare de sarcină, deşi există multiple posibilităţi de contracepţie şi tot atâtea posibilităţi de consiliere în acest domeniu. Educaţia şi bunul simț sunt esenţiale.
Sesizăm totuşi faptul că prima sarcina apare în general după vârstă de 30 ani, sunt din ce în ce mai multe femei care aleg să facă primul copil în condiţii de siguranţă mai ales financiară, dar nu numai, ca atare şi tendinţa de a planifică într-o oarecare măsură apariţia sarcinilor.
Planficarea e varianta corectă
– Cristina Constantin, moaşă: Emanciparea femeii acestei generaţii este evident, libertatea de a alege momentul sau momentele de fericire este deplină, iar factorii socio-economici nu mai sunt atât de puternici în a influenţa deciziile femeilor din România. „Întâmplarea” vine din ignoranţă, și aici educaţia din familie şi şcoală are rolul primordial. Cadrele medicale se implică total în a sprijini venirea pe lume a unui copil sănătos şi chiar a unui copil căruia natura nu i-a dat totul şi pe care mama a decis că va fi puternică şi-l va creşte că pe un dar de la Dumnezeu.
Analize înainte de sarcină
– Dr.Z.: Ce analize sunt necesare înainte de a planifică o sarcină?
– Dr. Nuraltay Emel: Dacă suntem suficient de conştiente şi responsabile, optăm pentru un consult ginecologic preconceptual, care va conţine un examen clinic, test Papanicolau, examen complex de secreţie vaginală, precum şi analizele uzuale obligatorii de sânge şi urină.
În funcţie de vârsta pacientei, de antecedentele heredocolaterale şi personale,de patologii asociate, se adaugă investigaţii ce oferă informaţii despre existenţa imunităţii la infecţii ce pot afecta dezvoltarea fătului, pot chiar determina malformaţii fetale grave, ( complexul TORCH ), stări procoagulante. Efectuarea unei ecografii transvaginale şi a uneia mamare bilaterale preconceptual este salutară.
– Cristina Constantin, moaşă: În primul rând femeia trebuie să vină la medicul ginecolog, pentru că nu sunt necesare analize deosebite şi costisitoare. Sunt analizele uzuale pe care orice femeie trebuie să le facă anual, acestea vor fi interpretate de către medic, iar acesta va decide dacă şi când vor fi suplimentate.
Vizitele la ginecolog și monitorizarea gravidei
-Dr.Z.: Când îţi faci primul test de sarcina? Când e elocvent?
– Dr. Nuraltay Emel: Primul test este recomandat a fi efectuat dacă menstruaţia întârzie 5-7 zile. Dacă este pozitiv, se recomandă testul de sânge beta-hcg şi o ecografie transvaginala pentru confirmarea sarcinii.
– Cristina Constantin, moaşă: Este cel mai frumos moment al femeii care doreşte să devină mamă;
Planul este individual
– Dr.Z.: Când faci prima vizită la ginecolog? În timpul sarcinii câte vizite ar trebui, măcar în medie, să faci la ginecolog?
– Dr. Nuraltay Emel: Prima vizită la ginecolog este practic momentul când se confirmă sarcina, deci după 7-10 zile de amenoree în condiţiile unui ciclu menstrual regulat cu test de sarcină pozitiv. În condiţiile unei sarcini cu evoluţie fiziologică, ritmul consultaţiilor prenatale va fi lunar în primele 2 trimestre, apoi bilunar, pentru ca după 37 săptămâni, până la naştere, să fie săptămânal.
Monitorizarea sarcinii este individualizată în funcţie de fiecare pacientă, de evoluţia sarcinii, de prezenţa sau nu a diverşilor factori de risc ce pot influenţă starea de sănătate a mamei sau fătului.
– Cristina Constantin, moaşă: Planul de monitorizare al gravidei este individualizat şi este bine să fie aşa, fiecare are nevoie şi simpte altfel. Trebuie să fim deschişi către paciente şi să le fim aproape atât cât şi viitoarea mămică îşi doreşte acest lucru. Nimic nu trebuie forţat, impus şi mai ales costisitor inutil. Apropierea pacientei de medic şi de moaşă crează comfort şi încredere că totul va fi bine dacă se formează o echipa.
Analizele de care ai nevoie
– Dr.Z.: Ce analize şi examene presupune surapevgherea sarcinii?
– Dr. Nuraltay Emel: În decursul celor 40 săptămâni trebuie să existe câte un bilanţ hematologic în fiecare trimestru precum şi, în funcţie de fiecare caz, analize specifice, 3 ecografii morfologice: la 12-13 săptămâni însoţită de rutină de recoltare de sânge pentru dublu test, la 22-24 săptămâni şi la 32 săptămâni.
Ecografiile morfologice sunt laborioase, extrem de importante, oferind detalii amănunţite despre dezvoltarea morfologică a fătului şi a anexelor acestuia (lichid amniotic, placentă, fluxuri fetale şi placentare). Câştigă din ce în ce mai mult teren analizele genetice precoce, efectuate din sângele matern în primul trimestru şi care, în funcţie de fracția fetală existentă, pot diagnostica anomalii genetice extrem de precoce, permiţând cuplului să decidă conduită ulterioară. (Testul Harmony sau Panorama).
Amniocenteza rămâne investigaţia de elecţie pentru diagnosticul de certitudine al anomaliilor genetice, dacă există suspiciune la testul dublu sau la aspectul echografic. Examenul clinic, efectuat îndeosebi în ultima parte a sarcinii, este indispensabil pentru aprecierea lungimii şi consistenţei colului uterin, a raporturilor părţii fetale prezentate cu bazinul osos matern şi aprecierii permeabilităţii bazinului matern la mobilul fetal.Pe parcursul sarcinii se pot efectua de asemeni echografii seriate pentru aprecierea ritmului de creştere fetal.
Moașa, medicul și suportul emoțional
– Dr.Z.: Ce ar trebui să înveţe gravidă în această perioadă?
– Dr. Nuraltay Emel: Rolul moaşei şi a medicului obstetrician sunt esenţiale în această perioadă, crearea unei relaţii dincolo de cea profesională cu el poate facilita comunicarea, poate ajută gravidă şi partenerul sau să depăşească angoasele legate de teama de necunoscut, de durere, teama că nu va fi capabilă să traverseze cu bine travaliul, naşterea şi lăuzia.
Participarea la cursurile de parenting, la şcoală părinţilor, apelarea la diverse tehnici de relaxare, gimnastica specifică, consultarea unui dietetician pot crea premize pentru menţinerea unei stări de bine atât fizică cât şi psihică şi de câştig a încrederii în sine a gravidei. Esenţial este, de asemenea, suportul partenerului, familiei şi, nu în ultimul rând, a medicului obstetrician, aşa cum aminteam mai devreme.
Nu mai căutați pe internet!
– Cristina Constantin, moaşă: Îmi doresc ca viitorele mămici să plece de lângă calculator şi să vină să vorbească cu noi despre orice. Noi ştim ce trebuie să ajungă că informaţie, dar această informaţie trebuie individualizată, nu ceva scris pe un flyer distribuit la colţ de stradă sau în cutia de scrisori. Informaţiile generale despre hrană, mişcare, schimbarea stilului de viaţă, la ce trebuie să renunţe şi ce trebuie să adauge sunt poate utile, dar nu ajung la sufletul gravidei.
Generaţiile trecute de prima tinereţe, aşa cum sunt şi eu, au transmis de la mamă la fiică teama de cele nouă luni de transformări normale din timpul sarcinii care le vor face poate urâte şi neiubite, de durerile travaliului. Noi putem să le ajutăm să treacă fericite peste aceste prejudecăţi, mai ales pe mămicile la primul copil. Am văzut clar diferenţa pe chipul unor mame care au născut al doilea copil şi au avut o echipă bună la prima naştere.
Pentru noi, moaşele, nu există mulţumire mai mare că atunci când o femeie vine şi naşte de două-trei ori şi te caută şi te solicită de fiecare dată. Medicina evoluează în fiecare clipă; naşterea supravegheată corect nu mai este de ani buni un calvar. Viitoarea mămică nu mai plânge şi nu mai ţipă dacă are toată echipa (medic obstetrician, moaşă, medic anestezist, medic neonatolog, viitorul tată) lângă ea. Noi îi dăm încredere şi o sfătuim permanent. Trecerea prin această „aventură” o vom face împreună. Frică este un sentiment normal, dar la final sigur vom fi fericiţi cu toţii!
Naştere naturală sau cezariană? Cine alege?
– Dr. Nuraltay Emel: Naştere naturală, sigur, ca şi prima opţiune, dacă sunt îndeplinite condiţiile obstetricale. Există condiţii medicale particulare, cum ar fi miopia forte maternă, placenta previa, hipertensiunea indusă de sarcina cu preeclampsie, suferinţă fetală cronică acutizată, prematuritatea, patologii cardiace sau neurologice materne, etc. ce contraindică naşterea pe cale naturală. În orice caz, decizia despre modalitatea de naştere aparţine medicului obstetrician care, ţinând cont de opţiunea declarată a cuplului, în deplină cunoştinţă de cauză, va informa pacienta despre punctul său de vedere şi o va consilia.
– Cristina Constantin, moaşă: Indiferent de alegerea făcută de viitoarea mamă şi de medic, cel mai important este aducerea pe lume a unui copil sănătos.
