Din cuprinsul articolului
Țigări și cafea pe stomacul gol și alimentația haotică pot duce la apariția unuia dintre cele mai răspândite tipuri de cancer. De vină pentru apariţia acestui tip de cancer este și moştenirea genetică, dar mai ales stilul de viaţă dezordonat, cu excese şi puţină mişcare.
Ţintele sunt persoanele de peste 50 de ani, dar din ce în ce mai mulţi tineri de 20-30 de ani încep să fie afectaţi.
Cancerul de colon este a doua cauză de deces dintre toate tipurile de cancer din Europa şi, anual, în lume mor 700.000 de oameni din această cauză.
Acesta definește o aglomerare, la nivelul intestinului gros, de celule cu morfologie anormală care cresc și se multiplică rapid, formând tumori.
Din păcate, boala evoluează mult timp fără simptome, de aceea screeningul este foarte important pentru depistarea în faze incipiente, când poate fi tratată.
Printe cauze: exces de cafea pe stomacul gol la constipaţie
Istoricul familial (rude de gradul I cu cancer de intestin gros sau orice formă de cancer, boli inflamatorii ale colonului, polipoza colică) este un factor important de risc.
Polipii adenomatoşi care apar în interiorul intestinului gros se pot transforma în cancer în şapte-zece ani de la apariţie.
Ceilalţi factori de risc au legătură cu stilul de viaţă: dieta bogată în grăsimi animale şi prăjeli, fumatul şi consumul de alcool, excesul de cafea (mai ales pe stomacul gol), consumul frecvent de alimente picante sau acre, constipaţia cronică, din cauza lipsei fibrelor din alimentaţie, lipsa celor 2 litri de lichide pe zi, dar şi lipsa lichidelor calde (supele, ciorbe, ceaiuri), curele drastice de slăbire (o masă pe zi) sau excesele, mesele neregulate sau servite în grabă, stresul, sedentarismul şi epuizarea prin muncă.
O simplă ecografie abdominală poate depista boala în fază incipientă. Alte investigaţii care se pot face sunt testul pentru sângerări oculte, examinare rectală, irigografie, colonoscopie, markeri tumorali, analiză la computer tomograf, Imagistică prin Rezonanţă Magnetică.
Cu cât este depistat mai devreme, cu atât mai bine. Speranţa de viaţă a bolnavilor scade de la 90%, în stadiul incipient al bolii, până la 5%, în ultimul stadiu, când cancerul s-a extins dincolo de intestinul gros, atrag atenţia medicii.
Tratamentul bolii înseamnă operaţie, chimioterapie şi radioterapie.
Ce să mâncaţi ca să nu vă îmbolnăviţi
Iată o listă cu alimentele care reglează tranzitul şi previn constipaţia:
- Lactate: lapte, lapte bătut, chefir, iaurt;
- Pâine şi produse de patiserie: pâine integrală, pâine graham bine coaptă, prăjituri cu fructe;
- Fructe: prune, piersici, mere, caise, portocale, mandarine, căpşuni, zmeură, pepene galben, struguri, curmale;
- Carne, peşte: carne slabă şi albă (a se evita consumul excesiv);
- Supe, ciorbe şi sosuri: nu se recomandă sosurile picante, nici ciorbele acrite cu borş, sare de lămâie sau oţet.
- Legume şi salate: fasole, mazăre uscată, morcovi, varză;
- Băuturi: sucuri naturale, apă plată, lapte, ceaiuri din plante (laxative), dar nu ceai chinezesc.
- În plus, încercaţi să evitaţi constipaţia: mergeţi la toaletă zilnic, la aceeaşi oră, de preferat dimineaţa, după micul- dejun.
- Nu săriţi peste micul-dejun, respectaţi cele trei mese principale ale zilei şi nu serviţi cina mai târziu după ora 19.00.
- Nu combinaţi făinoasele cu carne ori fructele cu alte alimente.
