Concluziile unui studiu recent care se se bazează pe cercetări asupra a peste 1.100 de persoane a scos în evidență că traiul în apropierea unor artere rutiere majore are un efect nefast asupra sănătății.
Participanții la studiu erau pacienţi care fuseseră internaţi în spital, în perioada 1999-2004, după ce suferiseră accidente vasculare cerebrale.
La internare, fiecărui pacient i-a fost măsurat nivelul de creatinină din sânge. Creatinina este un reziduu produs în cursul metabolismului muscular şi este îndăpărtată din corp cu ajutorul rinichilor, care filtrează sângele şi elimină, prin urină, substanţele nefolositoare. Eficienţa procesului de filtrare este măsurată prin aşa-numita rată de filtrare glomerulară (GFR).
GFR este, astfel, un indicator al sănătăţii rinichilor şi al eficienţei cu care funcţionează aceştia.
Jumătate dintre pacienţi locuiau la cel mult 1 km de o şosea principală, ceilaţi trăind la distanţe cuprinse între 1 km şi 10 km faţă de şosea.
După ajustarea contribuţiei altor factori, precum vârsta, sexul, grupul etnic, fumatul, afecţiunile medicale asociate, tratamentul pentru bolile de inimă şi nivelul economic al cartierului în care locuiau pacienţii, s-a constatat că aceia care locuiau cel mai aproape de şosea aveau cele mai scăzute GFR.
Cei care locuiau la doar 50 m de şosea aveau o GFR considerabil mai mică decât cei care locuiau la 1000 de metri de şosea – ca şi cum primii ar fi fost cu 4 ani mai în vârstă decât aceştia din urmă.
Cercetătorii au calculat că reducerea distanţei faţă de şosea de la 1000 m la 50 metri ar putea fi asociată cu o creştere cu 4% a numărului de decese din cauze cardiovasculare şi o sporire cu 1% a riscului de deces din orice cauză.
„Există tot mai multe dovezi ale faptului că traiul în apropierea şoselelor principale contribuie la creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare şi a prognosticului negativ în cazul pacienţilor care au deja asemenea boli”, afirmă autorii.
Poluarea atmosferică determinată de traficul rutier este asociată cu un risc mai mare de apariţie a accidentelor vasculare şi a infarctului, ca rezultat al inflamaţiei, îngustării arterelor din cauza aterosclerozei (depunere de colesterol pe pereţii interiori ai vaselor de sânge) şi modificări la nivelul vaselor periferice.
Rinichii sunt deosebit de sensibili la formarea plăcii de aterom, afirmă autorii.
„Dacă legătura este una cauzală, atunci aceste rezultate implică faptul că expunerea la factori negativi asociată cu traiul în apropierea arterelor rutiere mari contribuie la reducerea funcţiei renale – un factor de risc important în apariţia accidentului vascular şi a atacului de cord.”
