Sari la conținut

Ce e mai periculos pentru ficat? Să bei câte puțin alcool zilnic sau să bei mai rar dar în cantități mari

consumul de alcool
Sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro
Consumul de alcool la femeile de peste 50 de ani

Ești curios ce efect are alcoolul asupra ficatului? Ei bine, depinde foarte mult de cantitatea consumată. Cercetătorii au descoperit că ficatul este mai grav afectat atunci când consumăm cantități mari de alcool într-o perioadă scurtă de timp, decât atunci când bem zilnic, dar fără a depăși cantitatea considerată sigură (de exemplu, un pahar de vin de 200 de ml pentru femei și 2 pahare de vin de 200 ml fiecare pentru bărbați). 

Ficatul este unul dintre cele mai afectate organe în cazul consumului excesiv și îndelungat de alcool. Acest organ este cel care suferă cel mai mult datorită rolului său principal în metabolizarea alcoolului.

Alcoolul este metabolizat predominant în ficat. Procesul de descompunere a alcoolului în substanțe mai puțin toxice începe în ficat și, în timp ce ficatul încearcă să transforme alcoolul în substanțe mai puțin dăunătoare, poate suferi daune considerabile.

Un nou studiu realizat de specialiști de la Universitățile UCL, Oxford și Cambridge, în colaborare cu Spitalul Royal Free, a arătat o legătură evidentă între anumite modele de consum de alcool și riscul crescut de ciroză hepatică. Această cercetare, publicată în Nature Communications, reprezintă o analiză exhaustivă a obiceiurilor de consum alcoolic la peste 312.000 de participanți britanici și a explorat detaliat influența acestora asupra sănătății ficatului.

Risc de ciroză mai mare pentru cei care consumă alcool ocazional dar în cantități mari

Unul dintre punctele cheie ale studiului a fost identificarea unor modele specifice de consum alcoolic care prezintă o corelație semnificativă cu riscul de ciroză. Persoanele care consumă 12 unități de alcool într-o singură zi a săptămânii au fost identificate ca având un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta ciroză comparativ cu indivizii care adoptă un consum moderat, fără predispoziție genetică sau diabet de tip 2.

În general, o unitate de alcool este echivalentă cu aproximativ 10 mililitri de alcool pur. Pentru a oferi o referință, iată cât reprezintă 12 unități de alcool în diverse băuturi alcoolice obișnuite:

12 unități de alcool ar putea fi echivalentul a aproximativ:
720 ml de bere (aproximativ 5% alcool).
450 ml de vin (aproximativ 12% alcool).
240 ml de băuturi spirtoase (aproximativ 40% alcool).

Această cercetare a adus lumină asupra influențelor multiple care contribuie la riscul de ciroză, combinând aspectele legate de consumul de alcool cu factorii genetici și prezența diabetului de tip 2. Astfel, s-a constatat că persoanele cu predispoziție genetică la ciroză prezintă un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta ciroză în situația unui consum similar de alcool. De asemenea, indivizii care suferă de diabet de tip 2 prezintă un risc dublu de ciroză în comparație cu cei fără această afecțiune.

Modul de consum de alcool și riscul de ciroză

Rezultatele studiului au indicat că impactul negativ asupra sănătății ficatului este mai mare atunci când mai mulți factori de risc sunt implicați simultan. Astfel, o combinație între tiparul specific de consum de alcool și predispoziția genetică poate conduce la o creștere semnificativă, până la de șase ori, a riscului de ciroză. Adăugarea diabetului de tip 2 în ecuație poate agrava situația, generând un risc suplimentar.

Dr. Linda Ng Fat, autor principal al studiului și specialist în Epidemiologie și Sănătate Publică la UCL, a subliniat importanța descoperirilor: „Multe dintre studiile anterioare s-au axat pe volumul total de alcool consumat. Noi am adoptat o abordare diferită și am constatat că modul de consum este un indicator crucial pentru riscul de ciroză. În plus, am observat că riscul este cu atât mai mare cu cât sunt implicați și alți factori de risc, pe lângă excesul de alcool”.

Pamela Healy, Director Executiv al British Liver Trust, a subliniat și ea importanța acestor descoperiri, evidențiind că nu doar cantitatea totală de alcool consumată este relevantă, ci și modul în care este consumată. „A bea excesiv sau rapid poate avea consecințe grave asupra sănătății ficatului”, a adăugat ea.

Această cercetare revoluționară aduce o perspectivă nouă și esențială în evaluarea riscului de ciroză. Înțelegerea profundă a modului în care este consumat alcoolul poate reprezenta un punct de cotitură crucial în promovarea sănătății ficatului și în prevenirea afecțiunilor asociate consumului excesiv de alcool.

Ce se întâmplă cu ficatul când trebuie să proceseze cantități mari de alcool

Când ficatul trebuie să proceseze cantități mari de alcool într-un timp scurt, se confruntă cu o sarcină extrem de dificilă și solicitantă. Alcoolul este metabolizat predominant de către ficat și, în timp ce organismul încearcă să îl elimine, acest proces de metabolizare poate avea un impact semnificativ asupra sănătății hepatice.

Atunci când se consumă cantități mari de alcool într-un interval scurt de timp, ficatul se confruntă cu următoarele consecințe:

  • Solicitare metabolică intensă: Ficatul trebuie să lucreze intens pentru a metaboliza alcoolul în substanțe mai puțin toxice. Această activitate metabolica excesivă poate duce la o presiune considerabilă asupra funcției hepatice.
  • Inflamație și leziuni hepatice: Consumul excesiv de alcool poate provoca inflamație în ficat, ceea ce în timp poate duce la apariția bolilor hepatice, cum ar fi hepatita alcoolică sau ciroza hepatică.
  • Creșterea nivelului de grăsime în ficat: Alcoolul poate duce la acumularea de grăsime în ficat, fenomen cunoscut sub numele de steatoză hepatică. În timp, aceasta poate evolua spre afecțiuni hepatice grave.
  • Scăderea eficienței metabolice: Metabolizarea excesivă a alcoolului poate afecta capacitatea ficatului de a metaboliza alte substanțe nutritive și toxine, conducând la o mai scăzută eficiență în descompunerea altor substanțe.
  • Risc crescut de leziuni pe termen lung: Consumul excesiv și pe termen lung de alcool poate duce la leziuni hepatice severe, inclusiv la dezvoltarea cirozei hepatice sau la creșterea riscului de apariție a cancerului de ficat.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel