În timp ce unii specialişti susţin că margarina poate înlocui untul cel bogat în calorii, alţii susţin că „varianta de rezervă” este mai dăunătoare, din cauza conservanţilor pe care-i conţine.
Untul este foarte bogat în calorii. Consumat în exces, poate dăuna sănătăţii, în special inimii. Margarina candidează la „postul” de înlocuitor, însă modul de preparare a stârnit controverse în rândul medicilor: unii susţin că untul e mai bun decât margarina, în timp ce alţii vorbesc despre conţinut ridicat de colesterol, dar şi al conservanţilor şi aditivilor alimentari pe care-i conţine.
Atac la inimă
Untul colectează grăsimea din laptele de vacă, oaie sau bivoliţă şi are 82% grăsimi. Colesterolul şi grăsimile saturate pot afecta vasele de sânge.
„Dacă lactatele integrale, precum laptele şi iaurtul, sunt rele pentru vasele de sânge, untul e cel mai rău din acest punct de vedere. Dacă la copiii până la 10 ani nu e o problemă să mănânce cu moderaţie unt – care are vitamina D, bună pentru rahitism, pentru că sunt activi şi se arde colesterolul -, la adulţi e cea mai proastă alegere pentru sănătatea inimii”, arată nutriţionistul Corina Zugravu.
Cât priveşte margarina, producătorii susţin că există un nou procedeu de fabricaţie, care duce la eliminarea acizilor graşi şi, implicit, la diminuarea risculului de apariţie a bolilor cardiovasculare.
Până nu de mult, acizii graşi trans erau „aduşi” în timpul procesului de fabricaţie, prin hidrogenarea parţială a uleiurilor vegetale. Conform producătorilor, sortimentele de margarină care se găsesc azi în magazinele din România se obţin prin amestecarea uleiurilor vegetale cu o cantitate mică de grăsime vegetală de palmier şi apă şi nu sunt nocive sănătăţii.
Pentru producerea margarinei sunt utilizate uleiuri vegetale naturale, precum cel de floarea-soarelui, de rapiţă, de soia sau de in oleaginos.
Puţin unt, preferabil margarinei
Unii medici susţin că untul poate fi înlocuit cu margarină, cu atât mai mult cu cât ea poate fi îmbogăţită şi cu vitamine. Margarina are şi avantajul că nu are colesterol şi, în funcţie de uleiurile folosite, poate conţine şi acizi graşi esenţiali, respectiv Omega 3 şi Omega 6.
„Margarinele nu au coloranţi sau conservanţi artificiali. Unele conţin caroten, care provine din morcov sau curcumină scoasă din plante”, explică nutriţionistul Corina Zugravu.
Cealaltă „tabără” are argumentele ei. „După ce mult timp s-a crezut că margarina are un efect benefic pentru că îi lipseşte colesterolul, acum se consideră că are grăsimi hidrogenate, ceea ce creşte riscul îmbolnăvirii de boli cardiovasculare. În plus mai are şi aditivi alimentari. Nu încurajez nici consumul de unt, pentru că are colesterol. Totuşi, o cantitate redusă de unt e preferabilă margarinei”, explică Eduard Adamescu.
Alternativa la margarină ar fi uleiurile vegetale lichide, în special de măsline.
UNTUL
Conţine între 80% şi 82% grăsime animală
- Este produs din lapte sau produse din lapte, prin agitarea laptelui proaspăt sau fermentat. În mod normal, e nevoie de 10 litri de lapte pentru a produce o jumătate de kilogram de unt;
- Untul din comerţ conţine între 80 şi 82% grăsime animală, între 14 şi 16 % apă şi între 0 şi 4 % sare;
- Grăsimea din unt este compusă din 62% acizi graşi saturaţi, lecitină (0,25%) şi colesterol (2,2 miligrame/gram unt);
- Conţine în diferite procente sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc, vitamina A, C, E, B6 şi B11.
MARGARINA
Consumul a explodat în perioada postbelică
- Este produsă din uleiuri vegetale – de floarea- soarelui sau rapiţă, prin hidrogenare parţială, urmată de emulsionarea cu apă. Primele încercări de fabricare a unui înlocuitor pentru unt datează din 1870, în Franţa;
- Tehnologia de fabricaţie a fost pusă la punct la începutul secolului XX, în zona germano– scandinavă, iar consumul a „explodat” după cel de-al Doilea Război Mondial;
- Nu conţine colesterol, dar poate conţine acid elaidic, care apare în urma hihrogenării uleiurilor. Pentru a nu afecta dezvoltarea copiilor, autorităţile au impus producătorilor să adauge un complex de vitamine A şi D.
