E sufi cient să nu te speli pe dinți câteva zile că gingia și se înroșește și se infl amează. Placa bacteriană este de vină, ne explică Dr. Smaranda Ionescu, medicul care a acceptat să explice, pentru Doctorul zilei, care sunt consecințele nefaste ale igienei precare și cât de grav ne putem îmbolnăvi din această cauză
Dana Lascu
Î ncepem cu informația de bază: ce este gingivita? „Gingivita reprezintă o inflamaţie de cauză microbiană a papilei interdentare şi a gingiei care înconjoară dintele. Gingia sănătoasă are culoarea roz pal. În timpul gingivitei această devine mai roşie, mai umflată, foarte sensibilă, sângerând la periaj sau în timpul masticației alimentelor mai dure. Inflamația gingiei cauzează, de asemenea, şi respiraţia urât mirositoare”, ne explică, scurt, dr. Smaranda Ionescu.
Nu uitați să vă spălați pe dinți!
Tot ea ne spune că afecțiunea este declanșată, de fapt, de o proastă igienă orală. „S-a constatat că gingivita apare predominant la persoanele care întrerup igienă orală pe o perioadă de 7-8 zile, suficient cât să se creeze placa bacteriană (pelicula de bacterii ce rămâne pe suprafeţele dinţilor nefiind îndepărtată prin periaj) apoi transformânduse în tartru care determină un contact foarte strâns al plăcii bacteriene cu ţesutul gingival”. Alţi factori favorizanți apariţiei gingivitei sunt înghesuirile dentare, coroanele şi punţile dentare neadaptate, obturații coronare în exces sau în contact direct cu gingia, carii de colet, carii secundare ce retenţionează resturi alimentare, fumatul, explică stomatologul.
Nu contează vârsta
„Gingivită poate apărea şi la tineri cu vârste între 11 şi 14 ani în perioada pubertară, la femei însărcinate – datorită dereglărilor hormonale, la diabetici, la persoanele care prezintă carenţă de vitamina C, la cei care au leucemie ori anemii”, spune dr. Smaranda Ionescu. Netratarea corespunzătoare a gingivitei sau folosirea „leacurilor băbești” pot duce la parodontită marginală şi la boli parodontale grave, urmate în timp de pierderea dinților.
Prevenția e foarte importantă
Gingivita poate fi prevenită având o igienă orală regulată care include periajul dentar efectuat corect de 2 – 3 ori pe zi, folosirea aței dentare sau a duşului bucal şi a apei de gură. „Pentru a efectua un periaj corect şi eficient alegem în primul rând periuţă de dinţi care să se adapteze nevoilor fiecărui pacient în funție de bolile pe care le prezintă. Existenţa problemelor parodontale ne indică folosirea unei periuţe de dinţi medii spre soft pentru evitarea lezării gingiei. Putem opta şi pentru periuţe electrice, periajul fiind mai eficient, acestea fiind indicate şi în cazul pacienţilor cu aparate ortodontice fixe (brackeți)”, spune dr. Smaranda Ionescu. Paşii prin care urmăm periajul trebuie efectuaţi corect, astfel încât să fie îndepărtată toată placă bacteriană.
Cum ne spălăm corect pe dinți
„Perierea dinţilor trebuie efectuată pentru fiecare dinte în parte sau grup de câte 2-3 dinţi astfel încât să nu lăsăm niciun dinte neperiat. Se înclină periuţă la un unghi de 45 de grade faţă de planul gingiei şi se fac mişcări rotative pentru maxilar din partea de sus înspre partea de jos şi la mandibulă dinspre jos în sus. La nivelul molarilor, mişcările se efectuază rotativ, din spate în faţă, dar şi în lateral, pentru a putea pătrunde cu perii în şanţuri şi fosete. Pentru partea interioară a dinţilor frontali mişcările vor fi de sus în jos cu periuţe ţinute în poziţie verticală. Nu uitaţi de curăţarea limbii şi a mucoasei obrajilor, pentru că şi pe acestea se depun bacterii. Periajul nu trebuie efectuat brutal astfel încât să nu lezăm gingia sau smalţul din- ţilor în timp”. Periuţele interdentare pot fi la fel de utile că şi aţă dentară în eliminarea plăcii bacteriene interdentare.
Dușul bucal, igienă mai bună
„Pentru a avea o igienă dentară cât mai bună şi pentru a avea grijă, în egală măsură, atât de dinţi cât şi de gingii, în afară de pastă de dinţi şi aţă dentară, putem folosi duşul bucal. Acesta asigură o igienă mult mai bună, datorită jetului puternic de apă orientat către dinţi şi gingii, care elimină resturile alimentare din zonele în care nu putem pătrunde cu periuţa sau cu aţa dentară, şi stimulează fluxul sangvin din zona mucoasei gingivale”, explică stomatologul.
Duşul bucal poate fi folosit cu apă normală sau cu apă de gură sporind efectul antimicrobian. „Persoanele purtătoare de punţi sau coroane dentare pot igieniza aceste zone mult mai eficient cu ajutorul duşului bucal. De asemenea, implanturile şi aparatele ortodontice pot fi igienizate corect cu ajutorul lui. După folosirea constantă a duşului bucal se observă o scă- dere semnificativă a apariţiei tartrului, a sângerărilor şi a inflamaţiei gingivale”, spune medicul. De asemenea, o alimentaţie corectă, bogată în vitamina C, folosirea pastelor de dinţi cu fluor şi reducerea zaharurilor din alimentaţie contribuie la prevenirea apariţiei gingivitei, atrage atenția stomatologul.
Cum se tratează această afecțiune
Tratamentul gingivitei în faza incipientă este reprezentat de îndepărtarea factorului cauzator – placă bacteriană. „Primul pas este motivarea pacientului în efectuarea unei igiene orale corecte. Lipsa unei igiene corespunzătoare efectuate zilnic de către pacient, anulează toate celelalte manopere efectuate de medicul dentist în cabinet, iar gingivita va recidiva în scurt timp”, spune dr. Smaranda Ionescu. Igienizarea orală realizată tot de pacient acasă trebuie completată de medicul stomatolog în cabinet. „Detartrajul manual sau cu ultrasunete înlătură tartrul supra şi subgingival ce se formează din placă bacteriană care nu a fost îndepărtată prin periajul executat la domiciliu. (…) Periajul profesional include perierea dinţilor cu paste special destinate cabinetelor stomatologice, cu un conţinut ridicat de fluor şi o granulaţie mai mare decât a celor existente în comerţ”, explică stomatologul.
Vizite dese la stomatolog
Dr. Smaranda Ionescu spune că „în asociere cu detartrajul şi periajul profesional, medicul stomatolog poate folosi şi substanţe antiseptice care reduc inflamația gingivală”. După tratament, starea gingigei este reevaluată şi medicul stomatolog stabileşte periodicitatea vizitelor şi necesitatea efectuării detartrajului şi a periajului profesional în cabinet. „Consecinţele neglijării problemelor dentare pot duce atât la complicații medicale generale, prin extinderea infecţiilor către alte organe, cât şi la afectarea pe plan personal prin distrugerea încrederii de sine, incapacitatea de integrare pe plan social şi profesional”, conchide medicul.
