Din cuprinsul articolului
Fructele pe care nu ai voie să le mănânci de Sfântul Petru. Vin morții la casa ta
Ziua de Sfinții Petru și Pavel, sărbătorită anual pe 29 iunie, este învăluită în rugăciuni, pomeni și tradiții vechi, care transmit un mesaj clar despre respectarea rânduielii firii și a credinței. În credința populară românească, această zi are o semnificație specială, când „cerurile se deschid pentru o clipă”, iar animalele se domolesc.
Fructele interzise înainte de „dezlegare”
Una dintre superstițiile importante este legată de fructele de vară – mere, pere, prune sau nuci – pe care nu este bine să le mănânci înainte să fie „dezlegate” sau „sfințite” de Sfântul Petru. În zonele Moldovei și Bucovinei, bătrânii sfătuiau copiii să nu guste din aceste fructe, chiar dacă pomii le ofereau în abundență.
Ce spune tradiția despre morți și fructe
Potrivit tradiției, „Sânpetru este cel care „împarte” fructele verii către lumea celor vii, dar și către cei adormiți”. Se spune că, „dacă mănânci fructe înainte să le pomenești și să le dai de pomană în această zi, sufletele celor morți plâng – căci nu primesc nimic”. Mai mult, „în nopțile de dinainte de Sânpetru, morții vin să „cerșească” gustul acelor fructe, iar dacă nu le sunt date, ei își iau „partea” prin pagube sau boli”.
Obiceiuri legate de primul fruct copt
Un obicei specific este legat de primul măr sau prima pară coaptă, care „să fie pusă pe o farfurie albă, împodobită cu flori de câmp și busuioc, și dusă la biserică sau împărțită vecinilor, „pentru sufletul morților neștiuți”. Abia după aceea ai voie să mănânci”. Bătrânii avertizau că, dacă nu respecți această rânduială, „ți se sucește gura”, „te pocnește o boală” sau „îți seacă pomii”.
Nucile sunt, de asemenea, „interzise” de Sfântul Petru. Se spune că „dacă spargi nuci în ziua aceasta, „le vergi” – adică atragi viermi în ele pentru tot anul”. În gospodăriile tradiționale, femeile evitau să se atingă de nuci sau să facă dulceață din ele până după sărbătoare.
De asemenea, cireșele amare nu se gustau în această zi, deoarece „îi amărăști și pe cei de dincolo”. Acestea erau păstrate pentru pomeni sau pentru dulcețuri care se împărțeau în săptămâna ce urma după sărbătoare, potrivit Newsweek.
Respectarea tradiției și importanța ei astăzi
Chiar și astăzi, în multe sate tradiționale, gospodinele respectă aceste obiceiuri și „nu pun gura pe fructele verii” până nu fac o mică pomană cu ele. Nu din teama de pedeapsă, ci „din respect pentru trecut, pentru cei plecați și pentru rânduiala care ține lumea întreagă”.
Așadar, dacă vrei să te bucuri de roadele verii cu inima împăcată, nu uita să le împarți mai întâi – chiar dacă simbolic. Căci, după cum spune o vorbă veche: „Ce dai din inimă, se-ntoarce însutit.”
