Din cuprinsul articolului
Medicii atrag atenţia că 40% dintre bolile cardiovasculare sunt silențioase. Persoanele cu părinți, frați sau bunici cu astfel de afecțiuni au un risc crescut de a suferi de o afecțiune cardiovasculară de-a lungul vieții.
Potrivit specialiştilor, un rol important în declanșarea bolilor de inimă îl au fumatul, excesul de grăsimi animale, obezitatea, stresul, abuzul de alcool, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului, trigliceridelor și glicemiei.
În plus, riscul de a face o afecțiune cardiovasculară crește după vârsta de 40 de ani la bărbați și după 50 la femei. Însă dacă o persoană are o rudă de gradul 1 cu o astfel de afecțiune, riscul crește chiar după vârsta de 20 de ani. În aceste condiții, vizita la un specialist cardiolog devine obligatorie pentru a calcula riscul de boală și pentru a stabili un program care să prevină o afecțiune gravă.
Persoanele care au rude de gradul 1 cu o boală cardiovasculară au un risc de 12 ori mai mare decât cele sănătoase, fără antecedente în familie. În cazul celor cu rude de gradul 2, riscul este dublu sau chiar triplu.
În unele cazuri, specialiștii pot recomanda medicamente pentru a reduce riscul de boală cardiovasculară, printre acestea fiind și cele destinate normalizării colesterolului.
Recomandările specialistului
“Studiile clinice care se întind pe zeci de ani și care au fost făcute peste tot în lume – SUA, India, Europa – confirmă faptul că, dacă un pacient are un risc crescut de boală cardiovasculară, atunci trebuie să aplicăm terapiile pentru reducerea colesterolului și implicit, a riscului de boală. Este adevărat că un pacient sănătos care nu are un risc crescut de boală cardiovasculară nu trebuie să ia neapărat medicație pentru scăderea colesterolului.
În acest caz, pot fi benefice schimbările din stilul de viață, adoptarea unei diete echilibrate și exercițiile fizice putând reduce cu 30% nivelul colesterolului crescut. Dar dacă pacientul este deja diagnosticat cu o afecțiune coronariană și are acumulări de colesterol în vasele de sânge, vorbim despre prevenția secundară, iar peste 100 de studii clinice susțin necesitatea medicației pe termen lung de scădere a colesterolului în această situație”, explică afirmă profesorul Sinan Dagdelen, șeful Departamentului de Cardiologie din cadrul Universității de Medicină Acibadem, din Turcia.
Tratamentele destinate bolilor cardiovasculare au evoluat mult, în prezent specialiștii putând interveni prin medicație și terapii intervenționale pentru a salva în timp record viața și sănătatea pacienților. În funcție de fiecare caz în parte, se poate recurge la tehnici intervenționale fără incizie, doar prin vasele de sânge, sau la operații clasice, de amploare.
Principalele simptome ale unui infarct miocardic
• Durere în piept
• Senzaţie de disconfort
• Durere în partea superioară a corpului
• Disconfort la nivelul braţelor, spatelui, gâtului
• Probleme în respiraţie
• Ameţeli, frisoane
Infarctul silenţios, cel mai periculos
Nu toate atacurile de cord se manifestă prin dureri în capul pieptului şi transpiraţii abundente, unele “lovesc în tăcere şi pe neaşteptate”, în lipsa oricărui simptom, sugerează un studiu efectuat de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite.
Cercetarea a scos în evidenţă faptul că 70% dintre persoanele cu boli de inimă au murit subit din cauza insuficienţei cardiace, cauzată de cicatricile lăsate pe ţesutul cardiac în urma acestor afecţiuni ce au fost trecute cu vederea.
Simptomele includ o durere uşoară în piept, greaţă, vărsături, oboseală, arsuri la stomac, dificultăţi de respiraţie, tensiune în maxilar sau la nivelul gâtului.
Medicii spun că un atac de cord silenţios este similar unei indigestii sau unei răceli, dar spre deosebire de acestea, atacul de cord silenţios afectează ţesutul cardiac. Când aceste lucruri se întâmplă, inima bate prea tare şi nu mai pompează sânge în mod eficient, manifestându-se stopul cardiac.
Riscul de a face o boală cardiovasculară poate fi redus prin scăderea consumului de grăsimi animale, de zahăr, prin eliminarea excesului ponderal, evitarea abuzului de alcool şi renunțarea la fumat. În plus, mișcarea fizică susținută, făcută zilnic, este un aliat important al sănătății sistemului cardiovascular.
