Sari la conținut

Ce să faci în ziua de Sfântul Gheorghe ca să ai noroc tot anul

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca unul dintre cei mai importanți apărători ai creștinismului. Născut în Capadocia într-o familie creștină, Sfântul Mucenic Gheorghe a trăit în perioada domniei împăratului Dioclețian.

Conform crestinortodox.ro, de mic, a rămas orfan de tată și a trebuit să se mute cu mama sa în Palestina. Ajungând în domeniul militar, a avansat până la rangul de comandant în armata împăratului Dioclețian. În ciuda persecuțiilor împăratului împotriva creștinilor, Sfântul Mucenic Gheorghe și-a mărturisit credința în Hristos în fața lui Dioclețian, demonstrând o remarcabilă tărie de caracter.

A suferit numeroase chinuri și a fost condamnat la moarte prin decapitare pe 23 aprilie 303. Alături de el au fost condamnați la moarte și alți creștini, printre care Glicherie, Valeriu, Donat, Terin și Alexandra, soția împăratului Dioclețian. Toți aceștia s-au convertit la creștinism după ce, prin rugăciunile Sfântului Gheorghe, Dumnezeu a înviat un mort. Chiar și după moarte, Sfântul Mucenic Gheorghe este cunoscut pentru minunile sale, fiind recunoscut ca un ajutător grabnic pentru cei care îl cheamă în rugăciune.

Ce să faci de Sfântul Gheorghe ca să ai noroc tot anul

În anumite regiuni ale țării, o tradiție străveche este urzicatul. Se spune că cei care sunt „urzicați” în această zi vor fi harnici, viguroși și sănătoși întreaga vară.

Cunoscut în folclorul popular și sub numele de San-George, Sfântul Gheorghe este considerat un patron al vegetației și un apărător al naturii înverzite, al animalelor domestice și al oilor. Conform credinței populare, când broaștele cântă pentru prima oară, San-George deschide calea naturii către viață.

Pentru a proteja animalele și culturile de forțele malefice, în dimineața zilei de San-George, capul familiei, de obicei un bărbat, așeza ramuri verzi la porțile, ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, precum și în grădini. Se credea că aceste gesturi ofereau protecție împotriva relelor, atât pentru oameni, cât și pentru animale și recolte. Ramurile verzi erau păstrate tot anul și folosite ca remedii împotriva bolilor. Adăugate în hrana animalelor, se credea că le protejează împotriva spiritelor rele.

De asemenea, tradiția spune că Sfântul Gheorghe este ocrotitorul ciobanilor. Prin urmare, în seara înainte de sărbătoare, oamenii își ungeau ușile și ferestrele grajdurilor cu usturoi, iar cei cu animale domestice le afumau cu tămâie. Înainte de a se culca, ciobanii lăsau o greblă cu dinții în sus pentru a alunga spiritele malefice.

În dimineața zilei de 23 aprilie, fetele nemăritate își pregăteau traseul, așezând brazde verzi pe drum, împodobite cu coronițe, în speranța că flăcăii vor trece peste ele. Conform credinței populare, se spunea că fetele ale căror coronițe rămân intacte vor fi înzestrate cu noroc și se vor mărita în acel an. Brazdele și coronițele erau păstrate tot timpul anului și folosite pentru farmece de dragoste sau ca remedii împotriva diferitelor boli. Pentru a atrage pețitori bogați, unele fete mergeau în taină în pădure în acea zi, pentru a culege mătrăgună și năvalnic. Plantele astfel obținute erau apoi atârnate deasupra ușii sau ascunse în pod.

O superstiție legată de ziua Sfântului Gheorghe interzicea oamenilor să doarmă în acea zi, deoarece se credea că cei care încălcau această regulă aveau să fie somnoroși întregul an.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel