Din cuprinsul articolului
Ce să nu spui niciodată? Părintele Arsenie Boca: Cuvintele interzise orientează greşit sau dezorientează.
Părintele Arsenie Boca a devenit, în timp, sfântul Ardealului. Acesta a fost căutat, în timpul vieții de mii și mii de oameni pentru înțeleptele sfaturi pe care le dădea. De multe ori, părintele a vorbit despre păcatele şi la nelegiuirile morale pe care fiecare dintre noi le săvărşeşte atunci când “aruncă” vorbe.
Arsenie Boca a atras atenția că nu trebuie să rostim niciodată cuvinte la întâmplare. Cuvintele sunt “sunt fiinţe vii” care generează consecinţe. Şi, dacă totuşi am făcut acest lucru, situaţia mai poate fi totuşi schimbată.
Cuvintele interzise orientează greşit sau dezorientează. Deci, trebuie să fii mai presus de cuvintele oamenilor, spune părintele. O povestioară din cartea „Părintele Arsenie Boca mare îndrumător de suflete din secolul XX” a devenit extrem de apreciată de admiratorii părintelui.
Ce să nu spui niciodată? Părintele Arsenie Boca: „ Simpla alunecare a acestui cuvânt în obrazul unui om este în stare să-i desfigureze fizionomia”
Arsenie Boca vorbește pe înțelesul fiecăruia despre puterea imensă pe care o au cuvinele, atât în sens pozitiv, cât și negativ.
„Cine zice fratelui său „nebunule” se pedepseşte cu matca focului. De ce? Fiindcă şi numai simpla alunecare a acestui cuvânt în obrazul unui om este în stare să-i desfigureze fizionomia minţii. Este cunoscută experienţa mai multor inşi care au organizat odată următorul complot psihologic.
Și-au ales victima şi s-au prezentat, pe rând, la intervale neregulate şi-au început a se nedumeri înaintea omului: Ce-i cu tine, parcă te-ai schimbat cumva! Şi s-au dus. Altă dată, al treilea îi spune marea sa uimire, că-l găseşte aşa de schimbat şi nu îndeajuns normal.
Următorul îl găseşte cu totul curios la minte. Şi aşa şi ceilalţi, până când ultimul i-a propus să se ducă la un spital de boli nervoase şi să-şi repare deranjurile la minte. Şi biata victimă, pierzându-şi treptat liniştea şi neştiind capcana, a ajuns la nebuni.
A trebuit să vină apoi toţi ca să-şi descopere complotul şi cu mare greutate i-a revenit omului mintea la loc. Adevărul abia a putut limpezi mintea zăpăcită sistematic de minciună.
Cuvintele interzise orientează greşit sau dezorientează
Deci, trebuie să fii mai presus de cuvintele oamenilor. Să nu te atingă nici lauda, nici ocara din ele. Cuvintele sunt fiinţe vii, capabile să facă treaba la care au fost trimise.
Şi fiindcă sunt fiinţe vii, viaţă din viaţă, pe cel care le-a creat ele-l însoţesc până la judecata de apoi, ca nişte copii ai lui, cu toate consecinţele lor. Mărturisirea lor cu pocăinţă mai poate schimba situaţia.
Taina pocăinţei este o judecată milostivă. Aici, ce opreşte aceasta nu mai ajunge la cealaltă. „Zece porunci are înţelepciunea: de 10 ori să taci şi o dată să vorbeşti şi atunci puţin.”
