Din cuprinsul articolului
Restricţiile sociale impuse de pandemie au dus la stări de anxietate, mai ales în rândul tinerilor, iar în multe cazuri a fost nevoie de consiliere psihologică, potrivit unui studiu realizat de Organizația „Salvați Copiii” în luna iunie.
Ce se întâmplă cu copiii după doi ani de pandemie? Specialiștii trag semnalul de alarmă
Cercetarea mai arată că amenințarea cu violența fizică, umilirea, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator sau excluderea din grup sunt situații cu care copiii se confruntă frecvent în școlile din România.
Studiul arată ca 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situații de bullying în școala în care învață, 73% în clasa de curs, iar în grupul de prieteni 45 de procente. După doi ani de pandemie copiii au ieșit vulnerabilizaţi, un copil din trei confruntându-se cu stări de anxietate, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume, tentative de suicid.
Cum să își gestioneze copiii anxietatea sau alte emoții puternice
Restricțiile sociale impuse de pandemie, printre care închiderea școlilor și trecerea la educația online, au dus la diagnostice precum: anxietate socială, episoade de furie, dar și comportament anxios, cauzat de imposibilitatea de a desfășura activități în aer liber.
Anul acesta, Tabăra „Sănătății” va primi 100 de copii și tineri din întreaga țară pentru a învăța cum să își gestioneze anxietatea sau alte emoții puternice și cum pot avea relații mai bune cu cei din jurul lor, potrivit RRA.
Ce este anxietatea?
Anxietatea este o stare emotionala frecvent întalnita. Perceptia pericolelor este în mare parte o traire subiectiva, astfel ca acelasi eveniment care trece neobservat pentru unii poate fi traumatizant pentru alții.
Și copiii experimenteaza de-a lungul evolutiei lor o gama diversa de temeri si frici, determinate atat de situatii reale, cat si imaginare. Multe dintre aceste frici fac parte din tabloul normal al dezvoltarii psihice a copilului, fiind specifice unor etape de varsta.
Ele devin o problema doar atunci cand afecteaza capacitatea copilului de adaptare si functionare in familie, la gradinita sau scoala sau in relatiile cu alte persoane, adulti sau copii.
