Din cuprinsul articolului
Neurologii pot evalua şansele de recuperare după un AVC, în contextul în care stresul, anxietatea sau depresia pot slăbi semnificativ şansele de refacere.
Află ce rol are „rezerva cerebrală”, ce factori emoţionali contează şi cum un stil de viaţă echilibrat poate face diferenţa.
Ce spun neurologii: de ce recuperarea după AVC depinde și de starea ta psihică
Recent, neurologii au atras atenţia asupra unui aspect esenţial: nu doar leziunile fizice contează, ci şi starea psihică – emoţiile, anxietatea, depresia sau stresul prelungit – care pot afecta capacitatea organismului de a se recupera după un AVC.
Se vorbeşte de o măsură importantă: „rezerva cerebrală”, o capacitate de adaptare a creierului, care variază de la o persoană la alta. Cei cu o rezervă cerebrală mare au, teoretic, un potenţial mai bun de recuperare.
Însă, chiar şi cu o rezervă bună, stresul, depresia, singurătatea, anxietatea, izolarea socială pot „slăbi” rezerva cerebrală şi reduce semnificativ şansele de recuperare rapidă.
„Sunt persoane cu o rezervă foarte bună, măsurabilă, care sunt foarte vulnerabile în condiţiile unui stres emoţional sau în condiţiile unei suprasolicitări şi alţii, care sunt într-o situaţie aproape terminală şi te aştepţi că vor pleca de pe lumea asta şi care au o motivaţie foarte mare, sub diverse forme, de a mai trăi, şi trăiesc încă foarte mult”, a precizat Prof. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare, potrivit tvrinfo.ro.
Pe de altă parte, medicii subliniază că optimismul, motivaţia, socializarea și un stil de viață sănătos (somn adecvat, mișcare regulată, alimentație echilibrată, renunțare la fumat) pot sprijini procesul de refacere neurologică.
De ce e importantă reabilitarea multidisciplinară şi viaţa de după spital
Recuperarea după un AVC nu se limitează la perioada de spitalizare. După ce starea acută este stabilizată, este nevoie de o reabilitare neurologică – kinetoterapie, terapie ocupațională, terapie logopedică, susţinere psihologică – ideal coordonată de o echipă multidisciplinară.
Este esențială constanța: exerciții regulate, monitorizare periodică, adaptarea terapiei la evoluția pacientului.
În plus, modificările pozitive în stilul de viață pot avea un impact major: reducerea factorilor de risc (hipertensiune, colesterol, diabet, sedentarism etc.), adoptarea unei alimentații sănătoase, mișcare, dar și grijă pentru sănătatea emoțională.
Ce recomandă neurologii și cercetătorii: pași concreți pentru a sprijini recuperarea
La congresul european de neuroreabilitare din Spania, prezidat de profesorul român Dafin Mureşanu, experţii au arătat cum poate fi prevenit atacul cerebral şi demenţa, de care suferă 1 din 3 oameni după 65 de ani.
- Gestionează stresul și emoțiile: activități precum meditația, yoga, socializarea, hobby-uri, sprijin emoțional pot ajuta la menţinerea unei stări psihice echilibrate.
- Adoptă un stil de viață sănătos: somn suficient, mișcare fizică regulată (de exemplu plimbări zilnice), alimentație nutritivă şi echilibrată, evitarea fumatului.
- Implică-te într-un program de reabilitare adecvat: kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, psihoterapie- început cât mai devreme și continuat constant.
- Menține relații sociale și motivaţie: susținerea familiei/prietenilor, participarea la activități sociale pot avea un rol crucial în refacere.
- Monitorizează sănătatea generală și controlează factorii de risc: tensiune arterială, colesterol, diabet, greutate, toate acestea influențează riscul de recidivă și evoluția post-AVC.
Recuperarea după AVC, un proces complex, dar nu imposibil
Important de reţinut: nu există o reţetă universală, dar combinarea tratamentului medical, reabilitării fizice și cognitive, cu o atenţie reală la sănătatea emoțională și stilul de viață, poate crește semnificativ șansele de recuperare.
Faptul că neurologii pot estima, măcar aproximativ, șansele de refacere prin evaluarea „rezervei cerebrale” ne arată cât de mult contează nu doar rana fizică, ci și starea generală a organismului, mental și emoțional.
