Cancerul de col uterin a devenit prima cauză a mortalității printre tinerele din România. Din păcate, deși acest tip de boală poate fi depistată precoce și tratată cu succes, multe femei nu își fac anual testul Babeș-Papanicolau – cunoscut și sub denumirea de PAP. Analiza este nedureroasă și decontată de stat, dar importanța ei nu pare a fi foarte cunoscută printre femei.
Circa 40.000 de mii de paciente sunt diagnosticate cu cancer de col uterin anual în România, iar 2 mii pierd lupta cu boala. Astfel, medicii spun că importanța cunoașterii simptomelor și a graficului de testare trebuie făcut cunoscut cât mai bine, deoarece cazurile se înmulțesc de la an la an. Alarmat este și faptul că femeile care se prezintă la doctor când e deja prea târziu se regăsesc atât în zonele rurale, dar și în mediul urban unde accesul la investigații și tratamente este mult mai facil.
Cine trebuie să se testeze?
Orice femeie care a trecut de 18 ani sau care și-a început viața sexuală – indiferent dacă aceasta este activă sau nu. Testul Babeș-Papanicolau trebuie efectuat anual.
Factori de risc
Femeile care au în familie cazuri de cancer de col uterin, de sân sau de colon trebuie să fie foarte riguroase în efectuarea testelor, acestea având un risc mai crescut de dezvoltarea a unei astfel de boli.
De asemenea, femeile care au sau au fost diagnosticate cu virusul HPV (Human Papilloma Virus) sau herpes genital trebuie să se testeze o dată la 6 luni.
Cum ajută testul PAP
Apariția bolii este prevestită de leziuni precanceroase, care sunt depistate din timp prin testul PAP.
Majoritatea dintre victimele acestei boli nu au simțit vreun disconfort sau simptome evidente la debutul bolii, deci testul Babeș-Papanicolau este aproape singura metodă de depistare a cencerului de col uterin în stadiu incipient și vindecabil în proporție de peste 90%.
Cum se realizează acest test
PAP este un examen microscopic morfological al unui frotiu celular obținut prin exfoliere cu periuță la nivelul colului uterin. Prin examenul Babeș-Papanicolaou se depistează apariția celulelor anormale, care apar în leziunile precanceroase, cât și alte modificări care semnalează prezența unor boli cu transmitere sexuală. PAP nu detectează însă și prezența tulpinilor HPV, aceasta fiind o analiză separată.
Recoltarea se face in afara perioadei menstruale, intre ziua 10 si 20 de la ultimul ciclu menstrual, in absenta oricarui tratament local sau al infectiilor;
Nu se face spalatura intravaginala cu 48 de ore inainte de examinare, nu se foloseste spermicid sau lubrifiant;
Testul trebuie efectuat la 48 de ore de un raport sexual.
PAP în mediu uscat sau în mediu lichid – care este diferența?
Ambele teste sunt eficiente, însă testarea în mediu lichid este mai amplă, cu riscuri mult mai mici de erori și mai completă. Testarea PAP în mediu lichid crește cu 40% cantitatea de celule recoltate și oferă posibilitatea efectuarii și altor analize, precum HPV, pe aceeași mostră recoltată.
