Din cuprinsul articolului
Frumusețea nu are preț. Cea mai revoluționară metodă de înfrumusețare. Viitorul frumuseții pare revoluționară. Oamenii de știință au descoperit o nouă metodă de a avea mereu corpul suplu-sănătos şi chiar „musculos”.
Cea mai revoluționară metodă de înfrumusețare. „Muşchii sunt mai cool”
Un număr tot mai mare de femei tinere din Coreea de Sud îmbrăţişează un nou ideal al frumuseţii şi anume al corpului suplu-sănătos şi chiar „musculos” în dauna celui fragil şi lipsit de putere.
Conceptul de „frumuseţe sănătoasă” sau „geongangmi” include şi nuanţa pielii – bronzată, în loc de albă şi palidă, informează The Guardian.
Deşi idealul de frumuseţe al femeilor în Coreea de Sud, fragilă şi cu pielea cât mai albă, este încă puternic, fenomenul „geongangmi” ce a început să se contureze în ultimii doi, trei ani, potrivit Euromonitor, atrage un număr crescut de tinere din generaţia Z (născute după 1996), dar şi milenialele. Noul ideal de frumuseţe este un corp cu muşchi conturaţi, sportiv şi bronzat.
„Cred că e mai cool să ai muşchi. Nu vreau să fiu slabă, ci să fiu mai mare şi mai puternică. Există standarde sociale însă în ce mă priveşte cel mai bun standard este să fii mulţumit de tine”, spune Yoo Wonhee, o femeie de 26 de ani, care şi-a dorit mereu să aibă o constituţie mai puternică nu doar un corp zvelt.
În trecut sud-coreencele se înfometau pentru a obţine o siluetă care să le mulţumească.
„Dacă în trecut era populară bronzarea albă (îmbunătăţire a aspectului pielii cu infraroşii-n.red), azi o mulţime de oameni îşi doresc nuanţe închise ale pielii, căci multe celebrităţi sunt bronzate”, spune Yoo.
Koo Hyun-kyung, 29 de ani, personal trainer la propria sală de fitness, Timber, destinată femeilor, spune că pentru multe dintre clientele sale prioritatea este acum nu atât să scape de kilogramele în plus cât să îmbunătăţească calitătea vieţii.
„Există o aspiraţie către excelenţă atunci când vrei să înveţi o nouă abiltate sau ai un nou hobby, în acest caz exerciţiile fizice. Nu ai cum să ai succes în antrenamentele de fitness şi să rămâi palid şi slab, prin urmare tind să-şi modifice standardele de frumuseţe pentru a se alinia obiectivelor lor”, spune Koo Hyun-kyung, recunoscând că numărul clientelor sale a crescut considerabil în ultimii trei ani.
„Corp care să funcţioneze eficient”
Ea a explicat că femeile pun în prim-plan dorinţa de a avea „un corp care să funcţioneze eficient” chiar dacă vor să fie şi atrăgătoare pentru bărbaţi. O altă trăsătură a look-ului geongangmi este şedinţa fotografică a profilul corporal – după ce oamenii muncesc să arate cât mai aproape de ceea ce îşi doresc.
„Provocarea profilului corporal” a luat avânt în ultimii doi ani şi constă în rezervarea unor şedinţe foto profesionale cu câteva luni înaintea eforturilor de cizelare a corpului. Iar pozele sunt în lenjerie intimă. Aceste şedinţe au devenit un simbol al statului pentru cei tineri, fiind mijloace prin care demonstrează realizările lor în sculptarea corpului.
Aşteptări noi În ciuda popularităţii în creştere a look-ului geongangmi, idealul de frumuseţe „palidă şi slabă” continuă să predomine în rândul femeilor din Coreea de Sud. Nu toate femeile sunt însă de acord cu standardele geongangmi,
motivând că sunt la fel de mărginite ca cele vechi.
„Înainte eram obligată să mă înfometez. Acum trebuie să fac foamea şi să fac exerciţii fizice”, spune o bloggeriţă. Concepţiile despre frumuseţe au fost influenţate şi de schimbarea aşteptărilor culturale legate de rolurile femeii în societate.
Yun Ji-Yeong, filosof feminist şi profesor asociat la Changwon National University, spune că din 2015 încoace se înfiripă o mişcare a femeilor ce refuză să se căsătorească şi încep să chestioneze percepţiile despre modul de viaţă al femeilor.
Încurajarea femeilor să facă sport
„Un număr mare de femei au fost expuse la ideile feministe, ceea ce are în mod cert o influenţă asupra dorinţei de a căuta sănătate autentică în loc doar de a arăta slabă şi frumoasă”, spune Nikki Kim, 32 de ani, un funcţionar.
Ea spune că idealul tradiţional „pură şi fragilă” îşi are rădăcinile în mediul educaţional din Coreea care nu încuraja femeile să facă sport.
„La orele de educaţie fizică, băieţii jucau fotbal şi baschet în timp ce nimeni nu se aştepta de la fete se implice mai mult decât eventual să stea într-un colţ şi să sporovoiască”.
