Din cuprinsul articolului
Un nou studiu de amploare, publicat recent în revista Alzheimer’s and Dementia, atrage atenția asupra unei posibile asocieri între anumite tratamente frecvent prescrise și un risc crescut de demență. Analiza a inclus datele a peste 130 de milioane de persoane, devenind astfel una dintre cele mai vaste cercetări de acest tip realizate până în prezent.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Cambridge și Universitatea Exeter, unele clase de medicamente – printre care antidepresivele, antipsihoticele, dar și tratamentele pentru diabet și hipertensiune arterială – ar putea fi corelate cu un risc mai mare de a dezvolta demență. În anumite cazuri, riscul estimat a fost cu până la 125% mai ridicat comparativ cu populația care nu urmează astfel de tratamente.
Medicamentele care ridică semne de întrebare
Printre substanțele evidențiate se numără:
-
Sertralina și escitalopramul – folosite frecvent în tratarea depresiei
-
Aripiprazolul și amisulprida – prescrise în tulburări psihotice
-
Bisoprolol și propranolol – betablocante pentru hipertensiune
-
Metformină și gliclazidă – tratamente standard pentru diabet
Acestea figurează pe o listă lungă de peste 200 de medicamente, analizate în detaliu. Nu toate prezintă același grad de risc, însă anumite combinații sau perioade prelungite de administrare pot influența semnificativ apariția declinului cognitiv.
De ce apar aceste asocieri
Cercetătorii nu afirmă că aceste medicamente provoacă demență în mod direct. În multe cazuri, afecțiunile pentru care sunt prescrise (depresia, diabetul, hipertensiunea) pot contribui deja la un risc mai mare de demență. Astfel, medicamentele apar în ecuație ca parte a unui context medical complex.
Dr. Ilianna Lourida, de la Universitatea Exeter, a subliniat acest lucru: „Faptul că un pacient ia metformină nu înseamnă că aceasta cauzează demență. Diabetul în sine este un factor de risc, iar tratamentul reflectă doar prezența afecțiunii.”
Totuși, datele sunt suficient de convingătoare încât să justifice o reevaluare atentă a terapiilor de lungă durată, în special în cazul pacienților în vârstă sau deja predispuși la afecțiuni neurologice.
Speranțe noi: ce ar putea proteja creierul
Pe de altă parte, studiul a oferit și o veste bună. Anumite medicamente și vaccinuri par să reducă riscul de demență:
-
Vaccinul împotriva hepatitei A
-
Vaccinul împotriva tifosului
-
BCG (pentru tuberculoză)
-
Anumite antibiotice
-
Antiinflamatoare non-steroidiene
Acestea ar putea activa anumite mecanisme de apărare în organism sau modula răspunsul imun în moduri care protejează creierul. De exemplu, vaccinul BCG a fost deja investigat în alte studii pentru posibile beneficii în prevenția bolii Alzheimer.
Dr. Ben Underwood, psihiatru la Cambridge, crede că aceste direcții de cercetare pot schimba radical abordarea terapeutică: „Reutilizarea unor medicamente existente, deja testate și aprobate, ar putea accelera descoperirea unor tratamente mai eficiente pentru demență.”
Lista completă a medicamentelor analizate
Studiul a evaluat sute de substanțe, de la antidepresive și statine, până la laxative și suplimente comune. Lista completă, disponibilă în raportul publicat, include nume familiare precum:
-
Simvastatină
-
Paracetamol
-
Omeprazol
-
Gabapentină
-
Fluoxetină
-
Venlafaxină
-
Trazodonă
-
Insulină glargin
-
Acid folic
-
Multivitamine
Pentru fiecare medicament, cercetătorii au calculat o probabilitate statistică privind asocierea cu dezvoltarea demenței. În unele cazuri, corelațiile au fost slabe, dar pentru altele – semnificative și recurente în toate grupurile de pacienți analizați.
Ce ar trebui să facă pacienții?
Mesajul specialiștilor este clar: nu întrerupeți tratamentul fără acordul medicului. Schimbarea terapiei sau renunțarea bruscă la un medicament poate provoca reacții severe sau dezechilibre periculoase.
În schimb, se recomandă:
-
Monitorizarea atentă a simptomelor cognitive (uitare frecventă, confuzie, dificultăți de concentrare)
-
Evaluări periodice neurologice la pacienții cu risc crescut
-
Dialog deschis cu medicul curant despre opțiuni alternative, acolo unde e cazul
-
Adoptarea unui stil de viață echilibrat, care poate compensa anumite efecte adverse ale medicației
Demența în cifre
În prezent, peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu o formă de demență. Boala afectează nu doar memoria, ci și capacitatea de a lua decizii, autonomia zilnică și relațiile interumane. În Marea Britanie, este deja principala cauză de deces, depășind cancerul sau bolile cardiovasculare.
De aceea, orice progres în identificarea factorilor agravanți – inclusiv medicamentele administrate zilnic – poate contribui la prevenirea sau întârzierea instalării bolii.
Ce poți face pentru a-ți proteja creierul
Cercetările recente confirmă că obiceiurile zilnice au un impact puternic asupra sănătății cognitive. Printre cele mai eficiente măsuri:
-
Dieta mediteraneană, bogată în legume, pește, ulei de măsline
-
Activitate fizică moderată, dar constantă
-
Somn de calitate, fără întreruperi frecvente
-
Exerciții de stimulare mentală (citit, jocuri logice, conversații)
-
Menținerea relațiilor sociale active
