Situată la baza gâtului, sub “mărul lui Adam”, tiroida este una dintre cele mai mari și mai importante glande ale organismului, având un rol esențial în reglarea metabolismului prin hormonii secretați.

Medicii atrag atenţia că anumite obiceiuri nesănătoase pot afecta funcţionarea tiroidei, în special în cazul unor greşeli de alimentaţie.

Cele mai bogate în iod sunt peștele, fructe de mare, sarea de mare, dar și legumele, fructele și cerealele, carnea și lactatele.

Potrivit specialiştilor, lipsa unor nutrienţi esenţiali din alimentaţie, precum iodul, seleniul şi zincul, produce dezechilibre mari în balanţa hormonală.

De aceea, se recomandă o dietă zilnică din care să nu lipsească fructele şi legumele, proteinele şi cerealele integrale, care susţin activitatea glandei tiroidiene. Cantitatea pe care o conțin depinde de cantitatea des ăruri de iod din solul respectiv.

Deficitul de iod duce la apariţia guşei

Iodul este necesar pentru formarea hormonilor tiroidieni, care reglează metabolismul, creșterea și dezvoltarea fizică și mentală. Deficitul ușor de iod duce la o mărire moderată a glandei tiroide (gușa) și apare mai frecvent la femeile de vârstă fertilă. Se previne ușor prin consumul de sare iodată sau de alge marine, pește sau fructe de mare.

Femeile cu carență severă de iod riscă să nască copii cu secreție scăzută de hormoni tiroidieni, care pot suferi de retard mental numit cretinism, dacă nu sunt tratați de la naștere cu tiroxină.

Asprirea părului și pielii poate fi un semn fizic de hipotiroidism care, de multe ori, se datorează anticorpilor anti-tiroidieni formați în organism.

Printre simptome se numără somnolența, apatia, sensibilitatea extremă la frig, slăbiciunea musculară, ca și creșterea în greutate. Aportul excesiv de iod poate provoga hiperiroidism, cu neliniște, agitație, hiperactivitate, scădere ponderală.

Câţi dintre români au probleme cu tiroida?

În România sunt peste 700.000 de persoane care suferă de hipotiroidism, această afecţiune fiind mai frecventă la femei decât la bărbaţi, raportul fiind de 8 la 1. Potrivit estimărilor oficiale, prevalenţa hipotiroidismului în România este de aproximativ 4,5%.

Conform datelor statistice de la Institutul Național de Sănătate Publică, incidența(cazuri noi) bolilor de tiroidă s-a triplat între 2010 și 2016. Această creștere a incidenței poate fi explicată și de îmbunătățirea accesului pacienților la serviciile medicale de specialitate dar și a testelor diagnostice.

De pildă, prevalenţa tiroiditei autoimune se estimează a fi la 3% din populaţia adultă, mult mai frecventă la femei decât la bărbaţi, cu un maxim de apariţie între 30 şi 50 de ani.