duminică, ianuarie 24, 2021
Elena Oceanu

În opinia prof.dr. Dragoș Vinereanu-prorector al UMF București și dr. Dan Gaiță, „cardiologia preventivă este cea mai simplă şi mai modernă cale de a reduce impactul devastator al complicaţiilor aterosclerotice”

Cristina Vladu

În ciuda ghidurilor medicale marcate de dovezi covârşitoare, realitatea implementării măsurilor preventive este descurajatoare. Proiectul Societatii Europene de Cardiologie (EuroAspire) a evidenţiat recent ineficienţa atingerii ţintelor terapeutice la pacienţii cu boli cardiovasculare. Şi asta, într-o Europă preocupată de mortalitatea cardiovasculară (doar în Uniunea Europeană mor anual 1,9 milioane oameni datorită aterosclerozei), arată cei doi cardiologi, Dragoș Vinereanu și Dan Gaiță.

Cum ne protejăm?

„Prevenţia bolilor cardiovasculare reprezintă astăzi principalul mijloc de reducere a ratei de apariţie a manifestărilor şi complicaţiilor acestor boli, motiv pentru care este unul dintre obiectivele centrale ale Societăţii Române de Cardiologie. Obiectivele principale sunt reducerea frecvenței apariției evenimentelor cardiovasculare majore (în special decesul de cauză cardiovasculară, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral) şi a recurenţelor acestora, precum și prevenirea complicațiilor bolilor cardiovasculare, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii, dar şi a creşterii calităţii vieţii”, precizează prof.dr. Dragoș Vinereanu.

Strategiile prevenței

Din punct de vedere al strategiilor, se delimitează două căi distincte, dar complementare. În primul rând, există strategia de depistare (“screening”) a pacienților cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, așa-zisa prevenție primară. În al doilea rând, cea secundară, de prevenire a complicațiilor și a recurențelor bolilor cardiovasculare. ”Numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal, oprirea fumatului, dieta echilibrată şi creşterea nivelului de activitate fizică), alături de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei şi diabetului zaharat”, opinează dr. Dan Gaiță.

Recomandări importante

@ necesitatea existenței datelor privind starea de sănătate cardiovasculară, furnizate de către medicina primară

@ accentul important care trebuie pus pe optimizarea stilului de viaţă

@ necesitatea abordării riscului cardiovascular la persoanele tinere

@ evaluarea aterosclerozei din stadiile fără simptome (subclinice) și abordarea interdisciplinară

@ luarea în considerare a creșterii morbidității și mortalității cardiovasculare în unele țări, printre care și România.