Din cuprinsul articolului
Deşi farmaciile abundă de medicamente şi suplimente cu rol în protecţia ficatului şi tratarea suferinţelor hepatice deja instalate, și plantele din natură au rolul lor care vindecă.
Datele OMS din ultimele decenii atestă faptul că a crescut îngrijorător numărul maladiilor care afectează ficatul, provocând hepatitele de etiologie alcoolică, toxică, virală, metabolică, medicamentoasă. Se pare că, în lume există peste 2 miliarde de bolnavi suferind de afecțiuni hepatice.
Alcoolul, obezitatea, hepatitele virale, sunt doar cele mai frecvente cauze ale afectării hepatice, care inițial produc hepatite, iar în cazul evoluției nefavorabile, ajung la ciroza hepatică, o afecțiune gravă, ireversibilă, sau la carcinomul hepatic, o formă agresivă de cancer, atrage atenţia medicul Carmen Badea, specialist în medicină de familie şi fitoterapie.
Terapia patologiei hepatice presupune un tratament etiologic, care se adresează cauzei, cum ar fi oprirea multiplicării virusului în hepatitele virale, sau un tratament patogenic, adresat mecanismelor implicate în producerea bolii.
Terapia patogenică implică mărirea rezistenței la agresiune a celulei hepatice, favorizarea și amplificarea funcțiilor ficatului, precum și restabilirea sau păstrarea integrității structurale a hepatocitelor. Acesta este mecanismul pe care îl abordează preparatele hepatoprotectoare, explică medicul.
Plante cu efect hepatoprotector
Cel mai cunoscut este armurariul (Silybum marianum), din care se extrage complexul numit silimarină. Există dovezi scrise că, armurariul era folosit încă din secolul al IV lea iHr. Teophrastus scria despre efectele sale terapeutice.
Extractul uscat din semințe de armurariu este un amestec de sustanțe numite flavonoide, care conțin în principal silibină, silicristină și silidianină. Silibina este compusă din 2 izomeri, silibinina și izosilibinina.
În anul 2008, un cercetător a folosit silibinina administrată intravenos la pacienți infectați cu virusul hepatitei C, care nu răspunseseră la terapia cu interferon. S-a constatat inhibarea replicării virale a virusului C.
Recent s-a demonstrat eficiența silimarinei administrată intravenos în prevenirea infecției cu virusul C la pacienții cu transplant hepatic. Compușii silibinici s-au obținut și prin sinteză chimică.
Silimarina reduce distrucția celulară hepatică numită citoliză, reduce procesul de fibroză responsabil de apariția cirozei hepatice, are proprietăți antitoxice. Astfel, preparatele injectabile se administrează intravenos în intoxicația cu ciuperci (Amanita phaloides- pălăria șarpelui), având rolul de antidot.
Silimarina crește rata de supraviețuire în ciroze
În ciroza hepatică s-a constatat că, silimarina crește rata de supraviețuire. Ea are eficacitate dovedită în tratamentul hepatitelor toxice, alcoolice, a steatozei hepatice, a hepatitei virale C, precum și în ciroza hepatică.
Anghinarea (Cynara scolimus) este o altă plantă cu efecte benefice asupra ficatului dovedite științific. Are efecte coleretic și colecistokinetic, favorizând formarea și eliminarea bilei, dar este și un antioxidant. Mai are efecte antispastic și citoprotector. Este folosită în diskineziile biliare, în colecistitele nelitiazice, precum și în hepatitele toxice sau ciroza hepatică.
Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) este o plantă din a cărei rădăcină se extrage glicirizina (acidul glicirizinic), de interes în hepatologie prin efectul său antiinflamator, imunomodulator și antiviral. Se folosește în anumite preparate, în asociere cu fosfolipidele esențiale.
Păpădia (Taraxacum officinale). Întreaga plantă are proprietăți medicinale, dar, pentru efectul hepatoprotector, se folosește rădăcina, mai bogată în principii active, în diverse combinații de plante. Are efect puternic antioxidant, stimulează secreția glandelor digestive, favorizând eliminarea sărurilor biliare.
Sulfina (Melilotus officinalis) este o plantă cu efect hepatoregenerator, stimulând refacerea celulelor hepatice. Mai are efecte antiinflamator, venotonic, fluidifiant al sângelui, ceea ce o face utilă în ciroza hepatică, atunci când există varice esofagiene.
Rostopasca (Chelidonium majus) este o altă plantă cu efect hepatoprotector, care contribuie la scăderea enzimelor hepatice (TGP, TGP, GGT), reducând, de asemenea, valorile colesterolului și bilirubinei.
Astragalus membranaceus și Schisandra chinensis sunt două plante folosite în medicina tradițională chineză. Ele se găsesc în numeroase produse hepatoprotectoare. Există studii clinice care atestă eficacitatea lor. Schisandra reduce citoliza hepatică, are efect hepatoregenerator.
Astragalus este folosit în medicina tradițională chineză în terapia cancerului hepatic; pe studiile efectuate in cadrul clinicii de gastroenterologie din Institutul Clinic Fundeni, s-a constatat că, pacienții cărora li s-a administrat o combinație silimarină-astragalus, aveau o stare generală mai bună, datorită efectului tonic al planetei.
Un alt efect al combinației silimarină-astragalus a fost reducerea gradului de steatoză hepatică, obiectivat prin echografii abdominale.
