Din cuprinsul articolului
Deşi poate afecta deopotrivă pielea, ochii, plămânii, urechile, nasul, unghiile sau vaginul, disbioza este cel mai frecvent întâlnită la intestine.
Această afecţiune este cunoscută şi sub numele de disbacterioză sau disbioza bacteriană, pentru că tractul gastrointestinal conține atât bacterii bune, cât și bacterii neprietenoase care formează flora intestinală, numită și microbiotă sau microbiom.
Dezechilibrul acestor bacterii aflate în stomac şi intestine se manifestă printr-o serie de simptome, în funcţie de locul în care apare, dar și de tipul de bacterii, potrivit doc.ro.
Cel mai adesea consumul de medicamente poate determina apariţia disbiozei, cum sunt antibioticele, inhibitorii de pompă de protoni/antiacide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pilulele anticoncepționale și terapiile hormonale, steroizii și chimioterapia.
Semnale de alarmă
Indicii ale apariţiei unei disbioze intestinale sunt balonările, durerile abdominale, gaze urât mirositoare, erupții cutanate, rosacee, intoleranță la unele alimente, scaune cu aspect „ciudat”, oboseală, confuzie, infecții frecvente și, în general, senzația generală de epuizare.
- respirație urat mirositoare (numită halitoză sau halenă);
- stomac deranjat
- greață
- constipație
- diaree
- dificultăți la urinare
- mâncărimi vaginale sau rectale
- balonare
- dureri în piept
- erupții cutanate sau roșeață
- oboseală
- dificultăți de gândire sau de concentrare
- anxietate
- depresie
Specialiştii recomandă, pe lângă tratamentul medicamentos, consumul de probiotice (iaurt, varză murată, măsline verzi etc.) și de prebiotice (ceapă, usturoi, praz etc.).
În plus, este necesară adoptarea unei diete care să conțină alimente cu suficiente substanțe nutritive care vor menține echilibrul bacteriilor din intestine, precum complexul de vitamine B (în special vitaminele B6 și B12), calciu, magneziu, betacaroten și zinc.
În acest context, este extrem de benefic consumul de proteine de înaltă calitate din surse precum carne slabă (pui, curcan), pește, tofu, leguminoase, creșterea aportului de fibre și limitarea consumului excesiv sau evitarea unor alimente precum zahărul, grăsimile saturate și făină rafinată.
