Sari la conținut

Centrul Filia: povești traumatizante ale femeilor în spitale. „Mi-a smuls brutal steriletul; am urlat de m-a auzit tot spitalul. L-a scos cu tot cu sânge și probabil o bucățică de endometru”

Femeie in spital
Sursa foto: arhiva Docotrul Zilei
tehnologie de ultima generatie pentru tratarea mai multor afecțiuni

Centrul Filia: povești traumatizante ale femeilor în spitale. „Mi-a smuls brutal steriletul; am urlat de m-a auzit tot spitalul. L-a scos cu tot cu sânge și probabil o bucățică de endometru”

Centru Filia, o organizație feministă care luptă pentru drepturile femeilor, a prezentat, într-o postare pe Facebook, mai multe cazuri de abuzuri asupra femeilor în sistemul sanitar românesc.

„Ne-am săturat ca suferința și experiențele femeilor să fie minimizate sau complet ignorate! Ne dorim un sistem de sănătate care să trateze în mod egal orice persoană, indiferent de gen, etnie, clasă, vârstă sau orice identitate.

Zilele acestea am strâns povești și experiențe ale femeilor din domeniul sănătății. Este important ca experiențele traumatice ale femeilor din domeniul sănătății să fie cunoscute” se arată în comunicatul Filia.

Prezentăm mai jos o parte din aceste povești dramatice.

Povești traumatizante: După un avort spontan, în dimineața următoare, un medic m-a întrebat dacă mai stau mult la pensiune

„Am fost internată la o maternitate în urma unui avort spontan declanșat acasă. Sarcina avea 16 săptămâni, aveam hemoragie, traumatizată de experiența prin care treceam. Dimineața următoare, la vizită, unul dintre medici m-a întrebat dacă mai stau mult la pensiune.

Înainte cu câteva de a pierde sarcina am fost la un alt spital, am stat 6 ore la urgențe majore. Abia după 6 ore m-a consultat un ginecolog care mi-a spus că fătul este mort de o săptămână. A zis să merg acasă că nu e grav și să merg la medicul care se ocupă de sarcina pentru următorii pași. O oră mai târziu dupa ce m-a trimis acasă, a început hemoragia.”

Am renunțat la 14-15 ani la kinetoterapie pentru scolioză, pentru că am fost hărțuită sexual

„Când aveam 14-15 ani, mergeam la kinetoterapie și eram dusă ulterior și la masaj terapeuric. Cu scop medical! Bărbatul care lucra acolo făcea foarte multe glume cu caracter sexual la adresa femeilor care veneau pentru procedură. Inclusiv cu mine – mă întreba dacă am prieten, îmi spunea „lasă, aștept să vă despărțiți și te prind eu”…

În timpul „masajului medical”, profita de faptul că nu trebuie să mă mișc pentru a se apleca excesiv peste mine și se freca cu p*nisul erect de corpul meu și mâinile mele, eu fiind dezbrăcată și întinsă pe masă. Prin materialul subțire de la uniforma lui simțeam totul.

Am crezut că e vina mea că îi răspundeam la întrebări, așa că nu am spus nimănui și am încercat să îl ignor pe parcursul procedurilor care au devenit o traumă recurentă. Degeaba. A crezut că „fac pe supărata” și a continuat. Toate astea s-au întâmplat la privat, pe banii părinților mei care s-au afundat în credite la bancă pentru a mă ajuta pe mine. Pentru că la stat nu ne-ar fi băgat nimeni în seamă „pentru așa ceva”.

Am renunțat cu totul la procedurile medicale pentru scolioza ce o aveam (dublă și destul de urâtă) pe motiv că „Sunt clasa a opta și nu am timp” – deși motivul pentru care am renunțat era de fapt hărțuirea sexuală de care am aveam parte săptămânal.

Acum am aproape 22 de ani și mi se spune că e prea târziu. Am rămas cu probleme la coloană pe care nu mai reușesc să le rezolv din cauza unui bărbat libidinos care-și freca p*nisul de un copil. Nici până acum nu am avut curaj să le spun părinților ce am pățit de fapt.”

Nu contează că medicul a făcut-o „râioasă”, important e că i-a făcut ecografia

„Am avut lately o problemă gineco pentru care a trebuit sa mă duc zilnic la urgențe la maternitatea Brașov, pentru niște proceduri. Nefiind foarte gravă problema mea și eu nefiind însărcinată, am avut plăcerea să stau în sala de așteptare între 4 și 8h. (Nu o să vorbesc de felul în care s-au purtat cu mine, că e altă mâncare de pește, o să menționez doar că mi-au incizat cu bisturiul un chist extern pe viu, cu scuza că la urgențe nu se face anestezie).

Ce discriminare mi-a fost dat să văd acolo, cu mame de etnie romă aproape de a naște în sala de așteptare pentru că aveau prioritate albele. Totul a culminat cu o discuție pe care am auzit-o între o asistentă și un tată care s-a plâns că fiica lui fusese jignită de către doctor, acesta spunându-i că e „râioasă”. Răspunsul asistentei? „Eh haide, că nu contează ce a zis domnul doctor. Important e că i-a făcut fetei ecografia și că e bebelușul bine. Știți cât costă o ecografie la privat? Să zică mulțumesc”. Nu are sens să zic etnia familiei.”

„La un control ginecologic când aveam 16 ani, doctorița mi-a introdus degetele în vagin fără să mă anunțe și foarte abrupt. Am țipat de durere. M-a plesnit peste burtă și mi-a zis ”hai lasă că nu e mai mare decât un p*nis”. Nu am mai îndrăznit mulți ani să merg la ginecolog, deși aveam dureri mari.”

Un medic ginecolog mi-a smuls steriletul pe viu: Rolul tău e să facu copii, nu să-ți pui sterilet la 26 de ani

„La 26 de ani mi-am pus un sterilet cu progesteron (care se pune și la femeile care nu au născut) la o doamna doctor din București, de la privat. Dna doctor a zis „Nu îți fac anestezie, că poți îndura durerea.” A fost oribil, abia am reușit după aceea să ajung acasă, unde am zăcut în pat pentru restul zilei cu crampe cumplite și mult ibuprofen. În următoarele 3 săptămâni am avut hemoragie continuă și dureri groaznice.

Zilnic am luat pastile. Am tot sunat-o pe dna doctor fiindcă nu mi se părea normal; simțeam că ceva nu e ok în corpul meu. Am spus că vreau să scot steriletul și mi-a răspuns: „Nu-ți scot nimic, mai îndură și tu, că o să treacă.” Bineînțeles că după acele 3 săptămâni am ajuns la urgențe la spitalul public din orașul unde locuiesc (sunt din provincie) unde am dat de un ginecolog bărbat.

Pe mine nu mă văzuse niciodată un ginecolog bărbat și știam că nu vreau așa ceva, dar am acceptat fiindcă nu mai suportăm durerile. Mi-a zis că steriletul a intrat foarte adânc în țesutul uterin, că abia se mai observă. L-am rugat să îl scoată și l-am implorat să îmi facă anestezie. A zis că da. M-am așezat pe pat, după care l-am văzut că se apropie și efectiv mi-a smuls brutal steriletul; am urlat de m-a auzit tot spitalul.

L-a scos cu tot cu sânge și probabil o bucățică de endometru. Abia când a început să urle la mine că rolul meu e să-i fac copii bărbatului și că ce caut eu cu sterilet la 26 de ani, am înțeles că practic mă pedepsise cu multă ură. Încă sunt traumatizată după 6 ani.”

Povești traumatizante: Un medic mi-a făcut un avort aproape pe viu: „ești o c***ă, asta meriți. ne vedem la următorul”

„E o poveste mai lungă, dar trebuie spusă. Am dorit să fac un avort și am găsit pe cineva dispus să o facă acum mulți, mulți ani. Am ajuns acolo, eram extrem de anxioasă și am început să plâng. Medicul a început să țipe “E vina ta că ai ajuns aici, nu înțeleg de ce bocești, taci sau nu te primesc”.

Ajunsă pe masa, asistenta mi-a spart venele la ambele mâini (fobia de ace, vene nu a ajutat deloc), cred că reflect în ce stare emoțională eram. Omul meu țipa la mine “ești o c***ă, asta meriți” pentru că plângeam pe masa de operație. Plânsetele s-au transformat în urlete din filme horror pentru că nu și-a făcut efectul anestezia și am simțit tot. ABSOLUT TOT. Reacția lui era doar să țipe la mine să tac și să stau locului.

Asistenta a venit și mi-a arătat niște empatie în cele din urmă și mi-a mângâiat părul și îmi ștergea lacrimile. Prietena mea mi-a spus că mi-a auzit țipetele foarte tare de pe holul de așteptare și a fost de-a dreptul traumatizant. Povestea continuă: am realizat după câteva zile că am o infecție foarte serioasă, chiar dacă îmi luam antibioticele la modul religios. Am sunat și mi-a spus că “probabil a mai rămas ceva acolo”.

Așa că după o săptămână, am ajuns din nou pe acea masă, aparent nu a eliminat complet fetusul. Anestezia nu și-a făcut efectul din nou, uterul meu era deja inflamat de la infecție, astfel că a fost și mai rău. Mult mai rău. El țipa și mă insulta, nu mă credea că simt absolut tot. La plecare mi-a spus “Ne vedem la următorul” cu un rânjet de superioritate. Nu a mai existat “următorul”, nu o să mai existe sper. Nu cred că mai pot trece psihic prin așa ceva vreodată.”

Povești traumatizante: „N-ai cum să fii virgină, că la voi, la ț…ani nu mai sunt virgine”

„De la 13-14 ani am început să merg la ginecolog regulat, deoarece am descoperit că am SOP. Prima experiență a fost oribilă. Mi s-a făcut o ecografie abdominală, iar când am clipit puțin mai repede pentru că mă simțeam inconfortabil mi s-a zis de către doamna doctor: ”Da’ ce ai, dragă, când te f**i nu te mai doare?!”. I-am zis că sunt virgină și a zis ”N-are cum, că la voi ț**ani nu sunt virgine”. DIn fericire, nu am mai mers niciodată la femeia aceea în cabinet.”

„Înainte să intru să îmi facă ecografie abdominală doctorița mă bârfea cu asistenta zicând ”asta e de la țară”, ”i-a dat doctorul deja pastile, ce mai vrea?”, iar după ce mi-a făcut ecografia a întrebat-o pe asistenta care m-a adus ”mai ai și alți nătărăi de adus?” (menționez că tot la spitalul din Botoșani s-a întâmplat).”

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel