Din cuprinsul articolului
Vlad Toma, cercetător în biologie moleculară și biotehnologie la Universitatea Babeș-Bolyai, dezvăluie într-un interviu pentru Adevărul care sunt cele mai sănătoase diete, alimentele periculoase și miturile alimentației sănătoase care ne afectează sănătatea.
Românii au un obicei tradițional de a consuma multă pâine, însă, potrivit lui Vlad Toma, acest obicei nu este cel mai nociv pentru sănătate. Pâinea, bogată în carbohidrați, poate contribui la creșterea glicemiei, dar efectele ei diferă în funcție de tipul consumat și de alimentele cu care este asociată.
„Pâinea integrală consumată alături de alimente bogate în fibre și lipide duce la o eliberare lentă a glucozei, ceea ce ajută la menținerea unui control glicemic bun”, explică cercetătorul.
Zahărul este adesea considerat inamicul sănătății, dar nu tot zahărul face rău. Vlad Toma subliniază importanța dozei:
„Societățile de profil recomandă un consum de zahăr ce nu depășește 10% din totalul caloric zilnic. Depășirea acestui prag crește riscul unor boli metabolice și diabet.”
Totodată, zahărul nu înseamnă doar zahărul tos, ci toți carbohidrații care influențează glicemia.
Care sunt alimentele cu cel mai mare impact asupra glicemiei?
Practic, toate alimentele care conțin carbohidrați influențează glicemia, cu excepția câtorva rare. Carbohidrații simpli, precum zahărul sau făina albă, duc la creșteri rapide ale glicemiei, în timp ce carbohidrații complecși, din cereale integrale, sunt absorbiți lent.
„Pentru a nu ne îngrășa, trebuie să evităm creșterile bruște ale insulinei, hormonul care favorizează depozitarea grăsimii.”
În afară de pâine, Vlad Toma atrage atenția asupra alimentelor procesate și fast-food, extrem de bogate în grăsimi nocive și carbohidrați simpli. Shaorma, kebabul sau sosurile din comerț pot fi mult mai dăunătoare decât pâinea zilnică.
„Aceste alimente conțin grăsimi rele și multe calorii, iar efectele lor negative sunt amplificate de sedentarismul nostru.”
Combinația de carne cu cartofi este metabolic echilibrată, dar depinde mult de tipul și modul de preparare al cărnii.
„Problema apare când carnea este preparată cu miere sau fructe în cuptor, generând compuși inflamatori pentru vasele sanguine.”
Fructele pot îngrașa dacă sunt consumate în exces, însă rămân o alegere mai sănătoasă decât prăjiturile sau dulciurile procesate.
„Fructele aduc minerale, fibre și au un indice glicemic mai mic decât dulciurile industriale, oferind o senzație mai mare de sațietate.”
Zero zahăr adăugat – etichetele care ne păcălesc
Produsele „fără zahăr adăugat” pot conține carbohidrați cu efect glicemic ridicat, care contribuie la creșterea în greutate și disfuncții metabolice.
„Nu trebuie să ne uităm doar la zahăr, ci la indicele glicemic și la cât de repede cresc aceste alimente glicemia.”
Carnea afumată este cea mai nocivă, fiind legată de un risc crescut de cancer. Conservanții și grăsimile din mezeluri sunt, de asemenea, dăunători.
„Consumul frecvent de afumături crește riscul inflamațiilor și al unor afecțiuni grave pe termen lung.”
Studiile recomandă o dietă ovo-lacto-vegetariană, cu consum moderat de carne (de maxim două ori pe săptămână).
„Carnea stimulează inflamația, iar evitarea excesului și preferința pentru alimente integrale aduc cele mai bune beneficii.”
Pentru a contracara efectele negative ale alimentației nesănătoase, Vlad Toma recomandă mișcare moderată, precum mersul pe jos în ritm alert, și consumul regulat de legume verzi, crude.
„Activitatea fizică moderată este excelentă pentru arderea grăsimilor, iar alimentele verzi ajută mitocondriile să transforme acizii grași în energie.”
