Din cuprinsul articolului
Un număr tot mai mare de persoane ar putea trăi cu boala Parkinson fără să știe. Un studiu recent publicat în revista Movement Disorders Clinical Practice și realizat de organizația Parkinson’s UK a arătat că mii de oameni prezintă simptome compatibile cu afecțiunea, dar nu ajung la evaluare neurologică din cauza întârzierilor în diagnosticare și a lipsei de specialiști.
Deși cercetarea a fost efectuată în Marea Britanie, concluziile sale reflectă o problemă globală: boala Parkinson este adesea diagnosticată târziu, iar primele semne pot fi trecute cu vederea ani întregi. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul persoanelor afectate de această boală ar putea ajunge la 25 de milioane la nivel mondial până în 2050, dublu față de nivelul actual.
De ce mulți pacienți rămân nediagnosticați
Parkinson este o boală neurologică degenerativă care distruge progresiv celulele nervoase responsabile de controlul mișcării. Simptomele apar, de obicei, abia după ce peste jumătate dintre aceste celule sunt deja afectate.
Specialiștii atrag atenția că diagnosticul precoce este esențial, dar mulți pacienți ajung târziu la medic. Potrivit cercetării realizate în Regatul Unit, numărul noilor cazuri identificate între 2019 și 2021 a scăzut cu peste 25%, o tendință explicată parțial prin pandemie și listele de așteptare prelungite, dar care continuă și astăzi în multe țări europene.
Experții avertizează că o parte importantă a populației ar putea trăi cu boala fără să știe, confundând simptomele timpurii cu efecte ale stresului sau ale îmbătrânirii.
„Multe persoane trec prin luni sau chiar ani de incertitudine, pentru că primele manifestări ale bolii sunt subtile, greu de recunoscut și, de cele mai multe ori, puse pe seama oboselii sau depresiei”, explică medicii citați în raport.
Primele semne ale bolii Parkinson: ce trebuie observat
Simptomele clasice — tremorul, rigiditatea și încetinirea mișcărilor — apar abia în stadiile mai avansate. În schimb, primele modificări pot fi ușor trecute cu vederea:
-
Pierderea mirosului (anosmie) — poate apărea cu ani înaintea altor simptome. Multe persoane observă că nu mai simt mirosurile alimentelor sau parfumurilor preferate.
-
Tulburările de somn — insomnia, agitația nocturnă, sindromul picioarelor neliniștite și apneea pot fi semnale de alarmă.
-
Schimbările în scrisul de mână — literele devin mai mici și mai apropiate, un simptom numit micrografie, cauzat de rigiditatea musculară.
-
Probleme digestive și urinare — constipația cronică și nevoia frecventă de a urina, în special noaptea, sunt simptome frecvent ignorate.
-
Tulburările emoționale — depresia și anxietatea pot apărea înaintea simptomelor motorii și sunt adesea interpretate ca afecțiuni independente.
-
Oboseala inexplicabilă — afectează până la jumătate dintre pacienții cu Parkinson și nu dispare după odihnă.
„Boala Parkinson nu înseamnă doar tremor. Este o tulburare complexă, care poate afecta mișcarea, emoțiile, somnul și digestia. Cu cât este recunoscută mai devreme, cu atât tratamentele pot fi mai eficiente”, explică specialiștii de la Parkinson’s Foundation.
De ce crește numărul cazurilor la nivel mondial
Cazurile de Parkinson sunt în creștere pe toate continentele. The Lancet Neurology a arătat într-un raport din 2023 că numărul global al persoanelor cu Parkinson s-a dublat în ultimele două decenii, făcând din această boală cea mai rapid crescândă afecțiune neurologică din lume.
Îmbătrânirea populației este un factor major, dar nu singurul. Expunerea la pesticide și metale grele, poluarea aerului, traumatismele craniene și predispoziția genetică cresc riscul de a dezvolta boala. În același timp, lipsa accesului la specialiști și diagnosticul tardiv contribuie la agravarea simptomelor înainte de inițierea tratamentului.
Diagnosticul precoce face diferența
Deși nu există un tratament curativ pentru Parkinson, terapiile actuale pot încetini evoluția bolii și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe dezvoltarea unor metode de diagnosticare timpurie, bazate pe analiza vocii, expresiilor faciale și mișcărilor fine, folosind inteligența artificială.
În paralel, terapiile personalizate și exercițiile de reabilitare neuromotorie ajută pacienții să-și mențină mobilitatea și independența cât mai mult timp.
„Fiecare lună pierdută între primele simptome și diagnostic înseamnă o șansă mai mică de a opri progresia bolii”, subliniază neurologii implicați în cercetare.
Când e momentul să mergi la medic
Oricine observă modificări persistente — tremur ușor, probleme de coordonare, schimbări de dispoziție, tulburări de somn sau pierderea mirosului — ar trebui să solicite o consultație neurologică. Un examen clinic complet și, dacă este necesar, investigații imagistice pot confirma diagnosticul.
Specialiștii recomandă monitorizarea periodică a persoanelor cu risc crescut, în special după 50 de ani, mai ales dacă există istoric familial de Parkinson.
Boala Parkinson nu este o condamnare, dar poate deveni una dacă rămâne nedepistată. Studiile recente arată că mii de oameni din întreaga lume trăiesc fără să știe că au această afecțiune, iar primele semne pot fi ușor ignorate. Recunoașterea simptomelor subtile și accesul la un neurolog pot face diferența dintre o viață activă și o boală invalidantă.
