Chist ovarian: când trebuie să ne alarmăm?

Chisturile ovariene sunt saci plini de lichid care se formează în interiorul sau pe ovare –  organe reproductive feminine. În timpul fiecărui ciclu menstrual, în interiorul ovarelor, un folicul ovarian se maturizează și eliberează un ovul. Acest proces este cunoscut sub numele de ovulație.

Există mai multe tipuri de chisturi ovariene, inclusiv cele care se dezvoltă ca efect secundar al endometriozei. În general, chisturile ovariene nu provoacă simptome și dispar de obicei în trei luni – astfel încât este posibil să nici nu știți că aveți un chist ovarian. Cu toate acestea, pot apărea unele complicații care pot provoca simptome precum dureri pelviene, balonare, greață și vărsături. Deși este rar, unele chisturi pot deveni canceroase.

Dacă ai menstruații regulate, din păcate nu există nicio modalitate de a preveni apariția chisturilor ovariene. Cu toate acestea, este important să rețineți că doar 8% dintre persoanele aflate în premenopauză (sau, persoanele care nu au început menopauza) cu chisturi ovariene necesită tratament.

Tipuri de chisturi ovariene

Există mai multe tipuri de chisturi ovariene, toate putând fi funcționale sau nefuncționale.

Chisturile ovariene funcționale includ:

• Chisturile foliculare: Aceste chisturi se pot dezvolta dacă un folicul ovarian nu eliberează un ovul în timpul ovulației. Foliculul ovarian se umple cu lichid, determinând formarea unui chist.
• Chisturi de corp galben: Corpul galben se formează în fiecare lună după ovulație. Corpul galben eliberează hormoni care îngroașă interiorul uterului. Cu toate acestea, se poate forma un chist dacă corpul galben se umple cu sânge și alte materii foliculare.
• Chisturile de corpus lutein: Aceste chisturi se pot dezvolta ca efect secundar al terapiilor hormonale pentru infertilitate.

Chisturile ovariene non-funcționale includ:

• Endometrioame: Aceste chisturi apar la unele persoane cu endometrioză. Endometrioza este o afecțiune care apare atunci când țesutul similar cu cel care căptușește interiorul uterului se dezvoltă în afara acestuia. În unele cazuri, acel țesut se găsește în interiorul ovarelor și formează un chist. Endometrioamele sunt cunoscute și sub numele de „chisturi de ciocolată”, deoarece sunt umplute cu sânge gros și închis la culoare.
• Chisturi dermoide: Acest tip de chist este de fapt o tumoare a celulelor germinale și este format din celule ale pielii și glande sebacee, care secretă sebum (ulei). Sebumul se acumulează în interiorul ovarului și poate forma un chist. Uneori, în interior se pot găsi păr, dinți sau chiar țesut tiroidian.
• Chisturi canceroase: Deși rare, chisturile pot deveni canceroase. Persoanele aflate în postmenopauză au un risc mai mare de cancer ovarian decât persoanele cu menstruații regulate.

Simptome chisturi ovariene

Majoritatea pacientelor cu chisturi ovariene sunt asimptomatice, iar leziunile sunt descoperite intamplator, in timpul unei examinari de rutina. In general, cand vorbim despre un chist ovarian, simptomele pot varia de la cele mai usoare (o jena in zona ovarului respectiv, manifestata in anumite momente ale ciclului menstrual) pana la cele mai severe.

Cele mai frecvente simptome pe care le mentioneaza pacientele sunt:

• Disconfort in timpul contactului sexual cu penetrare profunda;
• Defecare ingreunata sau senzatia persistenta a nevoii de a defeca;
• Urinare frecventa din cauza presiunii pe vezica urinara;
• Dereglari ale menstruatiei, menoragie, hemoragii in mijlocul ciclului menstrual;
• La copii poate aparea pubertate precoce;
• Senzatie de balonare, indigestie, arsuri stomacale;
• Semne ale unor dereglari hormonale: hirsutism, infertilitate, oligomenoree, obezitate, acnee

Factori de risc chist ovarian

Există mai mulți factori cu risc crescut în apariția chisturilor ovariene:

• fumatul: deși nu se cunoaște mecanismul exact prin care fumatul își exercită efectele, sunt suspectate schimbări în secreția de gonadotropină și în funcția ovariană;
• contracepția: contraceptivele hormonale orale în doze mari suprimă activitatea ovariană;
• medicația: femeile tratate cu unele medicamente pentru cancer mamar prezintă un risc crescut de formare a chisturilor ovariene.

Diagnosticare

Examinarea de rutină a pacientei, ultrasonografia transvaginală sau abdominală sunt necesare pentru punerea diagnosticului. Aceste investigații oferă informații și despre mărimea, poziția, aspectul și conținutul chistului (lichid sau solid).

Alte investigații care pot detecta chistul ovarian sunt examenul CT (computer tomograf), scanarea RMN (folosind un dispozitiv cu câmpuri magnetice care examinează țesuturile interioare ale organelor interne), CA125 (un test de sânge, marker tumoral pentru screeningul de cancer ovarian).

Tratament

Este foarte importantă atitudinea terapeutică în cazul formațiunilor chistice ovariene, pentru a menține un echilibru. Important este să nu se intervină chirurgical în cazul formațiunilor care dispar de la sine, dar acestora trebuie să li se acorde timpul necesar pentru a dispărea în mod fiziologic. În acest sens, este foarte important să se pună un diagnostic corect și cât mai repede.

După mărime și dimensiuni, vârsta pacientei și planurile acesteia de a mai face sau nu copii și experiența medicului, se alege metoda de intervenție pentru eliminarea chistului ovarian: laparoscopic sau prin laparotomie clasică. Ulterior, se trimit resturile la laborator pentru examen histopatologic. În cazul în care se dovedește că celulele sunt canceroase, se efectuează histerectomie totală cu anexectomie bilaterală.

Tabletele contraceptive orale pot fi administrate în cazul chisturilor ovariene repetate, pentru a opri ovulația și pentru a preveni apariția unui nou chist. Se reduce astfel riscul de a dezvolta cancer ovarian, riscul fiind mai mare în rândul femeilor aflate în postmenopauză.