Din cuprinsul articolului
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a transmis un mesaj important despre viitorul sistemului sanitar din România. Oficialul susține că sistemul public nu mai poate susține singur toate nevoile medicale moderne și că este nevoie de introducerea unor asigurări complementare de sănătate, care să completeze pachetul de servicii oferit de stat.
Horațiu Moldovan: „Sunt, probabil, primul președinte al CNAS care recunoaște acest lucru”
„Sunt, probabil, primul preşedinte al CNAS care a recunoscut că este nevoie şi de asigurări complementare de sănătate în România. De ce?
Pentru că accesul la serviciile medicale nu mai depinde doar de fondurile publice, ci şi de opţiunea pacientului, iar responsabilitatea pentru sănătate este împărţită între stat, pacient şi mediul privat”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.
Declarația vine într-un moment în care presiunea financiară asupra sistemului medical este tot mai mare, iar fondurile publice nu mai reușesc să acopere toate cheltuielile curente din spitale și din rețeaua de asistență medicală.
CNAS: Niciun sistem de asigurări sociale nu poate susține singur nevoile medicale moderne
Horațiu Moldovan a subliniat că niciun sistem public de sănătate nu poate face față singur costurilor tot mai mari generate de medicina modernă și de terapiile inovative.
„Niciun sistem de asigurări sociale de sănătate nu poate susţine singur întreaga greutate a nevoilor medicale moderne”, a afirmat președintele CNAS, explicând că este necesară o distribuție echitabilă a responsabilității între stat, pacient și asiguratorii privați.
30% din cheltuielile medicale sunt suportate direct de pacienți
Oficialul a precizat că, în prezent, aproximativ 30% din cheltuielile de sănătate din România sunt plătite direct din buzunarul pacienților, în lipsa unor asigurări complementare funcționale.
„În acest moment, 30% din cheltuielile de sănătate din România sunt ‘out of pocket’, adică suportate din buzunarul pacienţilor. Aceste sume ar putea fi plătite de asiguratorii privaţi de servicii complementare de sănătate”, a explicat Moldovan.
El a amintit că a prezentat această propunere în cadrul Forumului Inovaţiei în Sănătate, organizat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), argumentând că o astfel de reformă ar moderniza sistemul medical și ar reduce presiunea financiară de pe bugetul CNAS.
România are deja cadrul legal pentru asigurările complementare
Președintele CNAS a reamintit că legislația actuală permite introducerea asigurărilor complementare, însă acestea nu sunt încă aplicate la scară largă.
„Avem deja un cadru legal – Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – care prevede asigurarea voluntară complementară de sănătate, o realitate funcţională în multe state europene”, a precizat Horațiu Moldovan.
Potrivit acestuia, definirea clară a pachetului de servicii medicale de bază va fi un pas esențial pentru a gestiona mai eficient fondurile publice și pentru a direcționa resursele acolo unde este cea mai mare nevoie.
Priorități: eficientizarea și extinderea accesului la terapii inovative
„Convingerea mea este că, în măsura în care vom reuşi, la nivelul CNAS şi al Ministerului Sănătăţii, să definim foarte exact pachetul de servicii medicale de bază, vom gestiona mai bine sistemul de asigurări sociale şi vom direcţiona fondurile acolo unde e mai mare nevoie de ele, inclusiv pentru a extinde accesul la terapii inovative”, a mai scris preşedintele CNAS.
Horațiu Moldovan a subliniat că măsurile de eficientizare trebuie să vizeze toate domeniile din sistemul de sănătate – de la medicina de familie și ambulatoriul de specialitate, până la spitale și medicamente.
CNAS pregătește o reformă structurală a sistemului de sănătate
Prin introducerea asigurărilor complementare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmărește o reformă care să aducă echilibru între finanțarea publică și cea privată, să asigure acces egal la tratamente moderne și să reducă povara costurilor pentru pacienți.
Specialiștii din domeniu susțin că această schimbare ar putea reprezenta un pas important spre modernizarea reală a sistemului medical românesc, care se confruntă de ani de zile cu subfinanțare, birocrație și lipsa resurselor.
Sursa: Newsweek
